Ce universităţi private obscure sunt mai bune decât universităţi de stat celebre de la noi

Cele mai performante universităţi private şi universităţile publice pe care le-au surclasat sunt cuprinse în clasamentul celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare relevantă pe plan internaţional, întocmit de Asociaţia Ad Astra.

Printre indicatorii măsuraţi de autorii studiului Ad Astra se numără scorul relativ de influenţă (SRI), scorul relativ de influenţă individual (SRII) şi numărul articolelor ştiinţifice ale universităţilor, indexate în perioada 2002-2011.
Ad Astra a comparat publicaţiile ştiinţifice cu autori din România, indexate de Thomson ISI în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index şi Arts & Humanities Citation Index, în perioada 2002-2011. Au fost eliminate câteva articole clasificate greşit de ISI ca având autori din România (aproximativ 0,05% din articole). Dintre aceste publicaţii, doar cele de tip articol, review şi proceedings paper (nu şi rezumate de prezentări la conferinţe, recenzii de carte, editoriale, biografii, corecţii, reprinturi) au fost luate în calcul. La afişarea publicaţiilor unui anumit autor apar totuşi toate publicaţiile indexate, indiferent de tip, potrivit metodologiei folosite de Ad Astra.

I. Universitatea Sapientia din Cluj este cea mai performantă universitate privată din România în cercetare ştiinţifică relevantă la nivel internaţional. Universitatea ocupă poziţia 43 în clasamentul celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare după standarde internaţionale. Universitatea a publicat 119 cercetări ştiinţifice relevante pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, în intervalul 2002-2011, potrivit măsurătorilor făcute de specialiştii de la Asociaţia Ad Astra.

ASE, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu sunt câteva universităţi publice care au avut performanţe mai slabe în cercetare relevantă pentru comunitatea ştiinţifică internaţională decât Sapientia în intervalul 2002-2011.

Prin comparaţie, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) ocupă poziţia 46 în clasamentul celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare după exigenţe internaţionale. ASE are semnificativ mai multe articole ştiinţifice decât Sapientia, anume 936, dar valori mai scăzute ale indicatorilor SRI şi SRII, în intervalul 2002-2011.

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova ocupă poziţia 47 în ierarhia celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare după norme internaţionale. Universitatea de Medicină din Craiova are 310 cercetări relevante pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, mai multe decât Sapientia, care o surclasează, dar contrabalansează cu valori mai modeste ale SRI şi SRII.

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu ocupă poziţia 49 în clasamentul celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare după rigori internaţionale. Şi în acest caz, numărul articolelor ştiinţifice indexate între 2002-2011 este mai mare decât cel al Universităţii Sapientia, care o surclează la capitolul cercetare ştiinţifică, dar ceilalţi indicatori relevanţi pentru comunitatea ştiinţifică internaţională au valori mai mici decât în cazul universităţii private din Cluj (SRII, SRI).

Universitatea de Petrol-Gaze din Ploieşti se poziţionează pe locul 55 în ierarhia celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare după norme internaţionale. Universitatea de Petrol-Gaze are 306 articole ştiinţifice indexate între 2002-2011, mai multe decât Sapientia, dar are şi valori modeste ale SRI şi SRII.

Universitatea Aurel Vlaicu din Arad ocupă poziţia 56 în topul organizaţiilor din România care fac cercetare după rigori internaţionale. Universitatea arădeană de stat are 156 cercetări relevante pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, indexate între 2002-2011 (mai multe decât Sapientia) şi scoruri mai mici ale SRI şi SRII, decât Sapientia.

Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş se află pe poziţia 59 în clasamentul celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare după rigori internaţionale. Universitatea de Medicină din Tîrgu-Mureş este surclasată la capitolul cercetare după rigori internaţionale de Universitatea privată Sapientia.

Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava ocupă poziţia 60 în clasamentul organizaţiilor din România cu activitate de cercetare relevantă pe plan internaţional. Cu 177 de cercetări indexate între 2002 şi 2011, după exigenţe internaţionale, şi scoruri mai mici decât Sapientia ale SRI şi SRII, universitatea publică suceveană este şi ea surclasată de Sapientia.

II. Universitatea Hyperion ocupă poziţia 96 în clasamentul instituţiilor din România care fac cercetare după rigori internaţionale. Cu acest rezultat şi cu scorurile SRI, SRII, Universitatea Hyperion este a doua cea mai performantă universitate privată din România în cercetare după rigori internaţionale.
Cu un număr modest de articole de cercetare relevante pentru comunitatea internaţională, indexate între 2002-2011, anume 29, coroborat cu ceilalţi indicatori măsuraţi de Asociaţia Ad Astra (printre care SRI şi SRII), Universitatea Hyperion surclasează universităţi publice precum universitatea din Alba-Iulia, din Tîrgu-Mureş şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi ocupă poziţia 98 în ierarhia celor 789 de organizaţii care fac cercetare relevantă la nivel internaţional. Universitatea de Medicină Veterinară din Iaşi are 80 de cercetări ştiinţifice indexate între 2002 şi 2011.

Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba se poziţionează pe locul 113 în ierarhia organizaţiilor din România care fac cercetare după norme internaţionale. Universitatea publică din Alba Iulia are 73 de articole ştiinţifice indexate între 2002-2011, relevante pentru comunitatea ştiinţifică internaţională.

Universitatea Petru Maior din Tîrgu-Mureş ocupă locul 120 în clasamentul celor 789 de organizaţii din ţară care fac cercetare relevantă pe plan internaţional. Universitatea publică din Tîrgu-Mureş are 29 de articole ştiinţifice indexate între 2002 şi 2011, care contează la nivel internaţional.

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti are 37 de cercetări indexate în intervalul 2002-2011, relevante pentru comunitatea ştiinţifică internaţională. Acest rezultat şi valorile SRI şi SRII (şi nu numai) o plasează sub universitatea privată Hyperion la capitolul cercetare după norme internaţionale. SNSPA ocupă poziţia 125 în clasamentul celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare după rigori internaţionale.

III. Universitatea Avram Iancu din Cluj este a treia cea mai performantă universitate privată din ţară, la capitolul cercetare ştiinţifică după norme internaţionale. Universitatea Avram Iancu se află pe locul 142 în clasamentul celor  789 de organizaţii care fac cercetare după rigori internaţionale din România.

Academia Tehnică Militată din Bucureşti este surclasată de Universitatea privată Avram Iancu la performanţa în cercetare ştiinţifică indexată între 2002 şi 2011. Academia Tehnică Militară ocupă poziţia 147 în clasamentul organizaţiilor din ţară cu cercetare ştiinţifică după standarde internaţionale.

IV. Universitatea Petre Andrei din Iaşi ocupă poziţia 150 în clasamanetul celor 789 de organizaţii din ţară care fac cercetare după standarde internaţionale. Universitatea privată din Iaşi are 42 de articole ştiinţifice indexate între 2002-2011, relevante la nivel internaţional.

V. Universitatea Spiru Haret o urmează îndeaproape, pe poziţia 154. Universitatea Spiru Haret are 88 de cercetări ştiinţifice indexate între 2002 şi 2011, relvante pentru comunitatea ştiinţifică internaţională.

Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Universitatea Maritimă din Constanţa, Academia Navală Mircea cel Bătrân şi Universitatea Naţională de Apărare Carol I sunt câteva universităţi publice surclasate la capitolul performanţă în cercetare de Universitatea Spiru Haret.

Lista completă a performanţelor în cercetare ale fiecărei organizaţii, inclusiv universităţi, aici.

Notă: lista întocmită de ECONOMICA.NET se bazează pe informaţiile publicate de Asociaţia Ad Astra şi nu are pretenţii axiologice. Ea este o radiografie obiectivă a cercetării din universităţile private şi publice din ţară, fundamentată pe măsurătorile efectuate riguros, obiectiv şi exhaustiv de către autorii studiului Ad Astra.

Citeşte şi Lista universităţilor cu cele mai slabe performanţe în cercetare competitivă la nivel internaţional

Cele mai performante universităţi româneşti care contează în străinătate