Ce va aduce liberalizarea prețurilor la energie electrică pentru clienții casnici: facturi duble în unele cazuri. Se va mai prelungi sau nu plafonarea, scenarii și explicații

Schema de plafonare a prețurilor la energie în România, introdusă în 2022 pentru a proteja consumatorii de creșterea prețurilor, va fi eliminată pe 31 martie 2025, conform legislației actuale.

În cazul electricității există mai multe plafoane maxime de preț: 0,68 lei pe kWh pentru un consum mai mic de 100 kWh pe lună, 0,8 lei pentru un consum între 100 și 250 kWh pe lună și 1,3 lei pe kWh pentru consumatorii noncasnici și cei casnici cu un consum ridicat (peste 300 kWh pe lună).

Prețul final facturat va avea întotdeauna valoarea cea mai mică, după caz, dintre prețul plafonat (în funcție de categoria de client și tranșele de consum), prețul contractual și prețul final calculat conform art. 5 și 6 din OUG nr. 27/2022, cu modificările și completările în vigoare, adică suma dintre costul de achiziție și marja reglementată de furnizare, care e de 73 de lei/MWh

Reprezentanții furnizorilor de energie au punctat repetat că aceste plafoane sunt semnificativ mai mici decât prețurile reale din piață. În România există aproximativ 9 milioane de consumatori de electricitate și 3,5 milioane de consumatori de gaze. Prețul actual de 0,68 lei pe kWh este considerat de mulți ca fiind prea mic pentru a fi sustenabil pe termen lung, acoperind doar parțial costurile și taxele necesare furnizorilor. Vom arăta mai departe câteva calcule

Procesul de plafonare și compensare a facturilor se desfășoară în două etape distincte.

• În prima etapă, furnizorii de energie electrică suportă din propriile resurse financiare costurile pentru diferența dintre prețul final plătit de consumatori și prețul de pe piață. Această sumă include plăți către producători, transportatori, distribuitori și către bugetul de stat pentru TVA și accize.
• În etapa a doua, furnizorii sunt decontați de către bugetul de stat pentru sumele cheltuite în prima etapă în numele statului român.

După o scurtă perioadă de liniște, furnizori au iar îngrijorări. Pe de o parte, încă au sume nedecontate încă de anul trecut, iar pe de alta legea stabileşte la 700 lei/MWh valoarea maximă a preţului mediu ponderat de achiziție al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat, iar prețurile din piață de acum ar putea duce costul peste acest prag.

Pragul reprezintă un un plafon artificial introdus fără o analiză corectă a volatilităţii preţului din piaţă, a tot repetat Asociația Furnizorilor de Energie din România.

În plus, există teama că Fondul de Solidaritate şi cel de Tranziţie Energetică, de unde se fac plățile și care a fost alimentat prin suprataxarea producătorilor atunci când preţurile au fost foarte mari, nu vor mai fi alimentate suficient pentru decontarea sumelor cheltuite de furnizori pentru susţinerea schemelor de plafonare/compensare introduse de autorităţi. Toate aceste măsuri expun furnizorii la un risc semnificativ de a nu putea recupera la timp sumele investite în susținerea schemei de ajutor pentru consumatori, au spus în repetate rânduri furnizorii

Prețuri în creștere pe piețe

Iar furnizorii, deja afectați și având în spate și povara plății dobânzilor la creditele luate în trecut pentru a susține plafonarea, se confruntă deja cu problema prețului mare de achiziție, unoeri peste nivelul maxim la care statul decontează diferența, caz în care suportă ei pierderea

România importă adesea cea mai scumpă energie din Europa. De exemplu, pe 15 iulie 2024, importul de energie a costat 207 euro/MWh în piața spot, de patru ori mai mult decât în Franța și de zece ori mai mult decât în Norvegia. Explicația constă în absența contractelor pe termen lung și în condițiile în care producția internă din surse regenerabile a scăzut în perioadele de caniculă, suntem obligați să importăm energie la prețuri mai ridicate de pe o zi pe alta, pe fondul consumului mai mare, mai ales seara.

România a importat masiv energie, la început de iulie, ca să facă față consumului crescut din cauza caniculei, în condițiile în care zona este oricum deficitară și a mai trebuit să susțină și Ucrana, al cărei sistem energetic a fost grav afectat de război.

Iar prețul cu care România cumpără de pe piața de energie este mult mai mare decât cel cu care cumpără țările din vestul Europei. Prețul uriaș nu se regăsește mometan în facturile consumatorilor individuali, ci în decontările de la bugetul de stat către furnizori, cât timp plafonarea pentru energia electrică este încă în vigoare.

Spre exemplu, în seara zilei de 9 iulie, România a avut un vârf de consum de 8.468 MW. Acoperiți cu 6.812 MW din producția proprie și 1.656 MW din import.  Ca să facă față cererii de energie din această zi, din România se cumpărase luni, pe 8 iulie, energie de pe piața spot (piața pentru ziua următoare – PZU), cu livrare în 9 iulie, în completarea celei deja achiziționate prin contracte.

Prețul mediu de achiziție a fost de 740 lei/MWh (148 euro/MWh), iar cel maxim – pentru orele de vârf de 850 lei/MWh (170 euro/MWh). Iar la energia cumpărată din PZU s-a adăugat și cea tranzacționată pe piaţa intrazilnică cu câteva ore înainte de livrare. Or,pe 9 iulie, prețul unui MWh a ajuns, între orele 21:00-22:00, la 2.064 lei / MWh (412 euro/MWh).

Și nu doar 9 iulie a fost o zi scumpă, în condițiile în care în iulie au fost rare momentele în care cererea a fost acoperită de producția internă. Spre exemplu, în seara zilei de 18 iulie, s-a plătit un preț astronomic, de 4,550 de lei/MWh, adică 916 euro/MWh. Amtinim că, pe mecanismul plafonării, bugetul de stat decontează furnizorului doar 700 de lei/MWh (cost mediu al achiziției)

Prețurile la client vor crește după ridicarea plafonării. De ce?

Legislația în acest sens se aplică până la 31 martie 2025. Ceea ce înseamnă că, peste doar șapte luni, plafonarea va fi ridicată. Pentru a nu crea haos în piață, ar trebui ca autoritățile să demareze pregătirile privind reliberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, astfel încât aceasta să se desfășoare lin, dând posibilitatea economiei, dar şi oamenilor, să se readapteze.

Aproximativ 5 milioane de români ar urma să plătească facturi mult mai mari la energie şi gaze naturale după expirarea plafonării preţurilor. Se caută însă soluţii pentru ajutarea consumatorilor vulnerabili care ar fi puși în dificultate de noile creşteri.  Rămâne de văzut însă dacă Guvernul va plafona din nou preţurile sau dacă aceşti oameni vor primi subvenţii pentru a-şi putea acoperi cheltuielile.

De anul viitor, mai exact, de pe data de 1 aprilie 2025, plafonarea prețurilor la energie și la gaze va dispărea, iar oamenii vor plăti din nou prețurile din piață, ceea ce înseamnă automat facturi mai mari pentru mulți.

Calculele furnizorilor arată că cei care au un consum mediu lunar de 100 kWh vor plăti în plus la factura de energie electrică cel puțin 30 de lei, de anul viitor. Aici va fi cel mai mare impact, procentual. Asta pentru că prețul energiei active (fără tarife de rețea și taxe), cel rezultat din aplicarea plafoanelor și plătit acum de acești clienți, este nerealist de mic comparativ cu prețurile din piață. Spre exemplu, în zona de distribuție Oltenia, el este plătit acum la doar 109 lei/MWh, iar în nordul Munteniei este de doar 94 de lei/MWh.

Aceste prețuri nu au mai fost practicate pe piețele din România de mulți ani și sunt de câteva ori mai mici – iar în cazul uor achiziții din PZU al furnizorilor, de câteva zeci de ori mai mici decât costul efectiv de achiziție pe care îl au furnizorii la cumpărarea energiei pentru clienți. Cost care sr urma să se regăseacă integral în factură după re-liberalizarea de la 1 aprilie 2025. Procentual, impactul este mare – factura chiar se poate dubla, însă, ca bani plătiți în plus efectiv, nu va fi foarte mult pentru că și consumul mediu al clienților din această categorie este destul de mic, sub 60 kWh lunar.

În ceea ce privește plafonul de 0,8 lei/MWh aici situația este delicată, deși impactul procentual al scumpirii va fi mai mic. Acum, în baza acestui preț plafonat, energia activă costă, ca exemplu, 210 lei/kWh sau 195 de lei/kWh pentru clienții din zonele de distribuție exemplificate mai sus. Din nou, mult sub prețul real de acum din piață, iar diferența va fi plătită de clienți după 1 aprilie.

Dacă ne referim la tariful de 1,3 lei pe kWh, unde sunt toți consumatorii noncasnici și cei casnici care au un consum ridicat (peste 300 kWh pe lună – n.r.), ieșirea din schema de plafonare se va face destul de lin.  Pentru consumatorii casnici care au acest tarif sunt deja în piață șapte oferte sub plafon și este posibil să crească numărul acestor oferte.

Amintim că în România există aproximativ 9 milioane de consumatori de electricitate.

Iar în plus de liberalizare, nu trrebuie uitat nici că tarifele de distribuție se va majora din cauza investițiilor care trebuie făcute de distribuitori în rețele, iar estimările sunt că pentru un consum de 100 kWh, factura lunară ar urma să crească cu 8 lei până în 2030.

Bruxelles-ul insistă pentru re-liberalizare, dar ar putea fi mai flexibil

Comisia Europeană insistă pe liberalizarea piețe.i Pentru contextul mai larg, este important de menționat faptul că, în afara României, majoritatea țărilor europene au renunțat la schemele de subvenționare a prețurilor la energie. Potrivit ministrului Burduja, „în celelalte țări europene nu mai există scheme de subvenționare”, dar acestea au scheme mai bine țintite pe anumite categorii socio-economice, lucru pe care și România ar trebui să îl adopte după martie 2025. În ceea ce privește prețurile, România, luând în considerare prețurile plafonate la consumatori, a avut al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie din Uniunea Europeană în trimestrul trei al anului trecut, conform datelor Eurostat.

Prețurile și-au reluat însă tendința de creștere. Dacă în PZU, prețul mediu al energiei în luna februarie 2024 a fost de 347 de lei pe MWh, la jumătate față de anul precedent, când era 699 de lei pe MWh, tredul s-a inversat de câteva luni. Și s-a ajuns ca în iulie prețul mediu lunar să fie de 837 de lei (preț mediu ponderat).

Nici în condițiile în care prețurile din piață scăzuseră – la finalul iernii trecute – ele tot nu au fost mai mici decât plafoanele maxime din România (amintiți-vă de cei 94 de lei/MWh de mai sus). Iar acum sunt mult mai mari, după cum puteți vedea. La o re-liberalizare deplină, le vor plăti integral clienții. Acum, cel puțin în teorie (până la acea medie de achiziție de 700 de lei) le plătește statul – sau mai precis furnizorii, care stau apoi cu lunile pentru ca bugetul de stat să le deconteze diferențele.

Poziția Comisiei Europene față de situația României în ceea ce privește plafonarea prețurilor pare a fi totuși una înțelegătoare având în vedere contextul geopolitic actual și implicarea României în sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova. Deși Bruxelles-ul încurajează toate statele membre să liberalizeze cât mai rapid piața energiei, nu a declanșat o procedură de infringement împotriva României pentru menținerea schemelor de plafonare, care ar fi trebuit ridicate deja.

„Comisia Europeană împinge toate statele să treacă cât mai repede la liberalizarea pieței”, a declarat ministrul Burduja, dar a adăugat că nu există o procedură de infringement împotriva României, Burduja a menționat în declarațiile că „vom purta o corespondență cu Comisia Europeană. Comisia Europeană ne lasă, ne-au spus „aveți o flexibilitate” până la 31 martie 2025, dar e o corespondență importantă pe care trebuie să o facem și o vom face”. Dar asta doat până atunci.

Care sunt scenariile de lucru pentru 1 aprilie 2025

În contextul incertitudinii aduse de lunile care urmează, de faptul că Bruxelles-ul pune presiune pe liberalizarea pieței și pe o armonizare cu prețurile reale, atât oficialii cât și mai multe autorități non-guvernamentale din domeniu au expus public, în ultima perioadă, mai multe scenarii cu privire la momentul critic 1 aprilie 2025.

1. Prelungirea plafoanelor până în 2026

Deși ar merge contrar pieței reale și insistențelor din partea Comisiei Europene, Ministrul Burduja a menționat în unele declarații mai vechi că o astfel de prelungire este o posibilitate, dar decizia depinde de dinamica pieței și evoluția situației geopolitice. „E o variantă de prelungire a schemei de plafonare până în 2026, dar nu vreau să mă pronunţ. Un răspuns final sper să îl avem în maxim două săptămâni, Vom purta o corespondenţă cu Comisia Europeană pe tema asta. Comisia ne lasă”, a precizat ministrul de resort la momentul respectiv – declarația a fost prin primăvară, dar încă nu am avut un răspuns final. Iar atunci prețurile în piețe scăzuseră, acum cresc iarăși.

O amânare a re-liberalizării cu un a nu ar fi deloc un scenariu non-plauzibil, având în vedere creșterea continuă a prețurilor de achiziție din piață, inclusiv cele solicitate pentru energia cu livrare pe termen lung chiar de producătorii români de stat, asta inclusiv pe fondul unei producții reduse de condițiile meteo.

O primă problemă ar fi ca, de data asta, statul chiar trebuie să plătească la timp datoriile către furrnizori pe schema prețurilor plafonate, pentru că aceștia nu mai au loc de multe împrumuturi pentru a-și menține cash-flow-ul necesar pentru menținerea activității după situația din anii trecuți.

O a doua problemă este că, de la 1 iauarie 2025, ca urmare a intrării în perioada a cincea de reglementare, vor crește tarifele de distribuție și de trasport. Majorarea, chiar dacă nu va fi de mare anvergură, se va traduce în final în costuri mari mari pentru furnizori și, ulterior, pentru stat – dacă nu cresc plafoanele, de facto prețul facturat al energiei active în mecanismul de plafonare va fi și mai mic, pentru a se acomoda în prețul final plătit tarifele de rețea mai mari.

În acest scenariu, probabil că ar trebui din nou creat un mecanism obligatoriu de ofertare a producătorilor, cu un preț plafonat (acum mecanismul MACEE este opțional, a fost obligatoriu), astea pentru ca achizițiile făcute de furnizori să fie la un preț la care statul să-și permită să plătescă diferențele între costul real și prețul plafonat.

2. Ridicarea plafoanelor în 2025, cu protejarea consumatorilor vulnerabili

Într-un scenariu în care se găsește o soluție pentru a preveni creșterea facturilor după ridicarea plafoanelor în 2025, guvernul ar trebui să implementeze măsuri de subvenționare țintite, adresate specific consumatorilor vulnerabili, susțin atât analiștii pieței, cât și reprezentanții Guvernului. Potrivit ministrului Burduja, subvențiile ar trebui să fie direcționate către cei cu adevărat necesar, nu către „apartamentele goale sau casele de vacanță”.„E corect să ne preocupăm încă de acum de ceea ce se va întâmpla la anul. Vom monitoriza ce se întâmplă între timp. Dacă va fi nevoie vom menține această schemă de plafonare, cu discuții la Bruxelles, pentru că acest lucru poate fi făcut doar cu discuții la nivel european. Dacă nu vom putea menține schema în forma actuală, vom găsi o variantă să protejăm consumatorii vulnerabili. De altfel aceasta este și direcția europeană, să nu dai subvenții pentru toți consumatorii”, a declarat ministrul Sebastian Burduja. Trebuie găsit un set de criterii prin care să identificăm consumatorii care sunt cu adevărat vulnerabili, iar sprijinul să se ducă acolo”, a completat acesta, în declarațiile oferite pe 30 mai.

3. Piața se reglează singură

Într-un scenariu în care piața se reglează singură, fără intervenții guvernamentale de plafonare, ar trebui să existe o concurență reală între furnizori, iar consumatorii ar avea libertatea de a alege cele mai bune oferte disponibile. Prețurile ar fi determinate de cererea și oferta de pe piață, ceea ce ar putea duce la o variabilitate mai mare a facturilor de energie. Acest lucru ar putea stimula investițiile în modernizarea rețelelor și în surse de energie regenerabilă, necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu ale României.

Citând analizele recente ale Asociației Energia Inteligentă (AEI), expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat în februarie că atât Guvernul, cât și consumatorii finali trebuie să conștientizeze că prețul negociat în contractele de furnizare de gaze sau electricitate va fi blocat pentru oameni până la perioada de înnoire. În acest context, Guvernul are obligația de a stabili mecanisme de reglare a pieței pentru ca o fluctuație de peste 20% pe piața de gaze, de pildă, în decurs de câteva zile, să activeze o strategie extensivă de protejare a consumatorilor.

Dumitru Chisăliță a explicat atunci că „absolut nimeni nu poate să fixeze un preț la energie, dar se pot pune în loc niște mecanisme sustenabile și care să conțină submecanisme pentru anumite scenarii care pot apărea în viitor. Scrisoarea deschisă adresată guvernului de către Asociația Energia Inteligentă subliniază nevoie modificării legislației pentru ca în situația în care au loc modificări de mai mult de 20% în decurs de 5 zile, în ceea ce privește variația prețului, se activează Mecanismul de Protejare al Consumatorului. În plus,pentru ca anul viitor să fie diminuate efectele unui potențial scenariu în care tarifele vor fluctua masiv după reliberalizarea prețurilor la gaze și energie, este necesară demararea urgentă a unei campanii masive de informare şi pregătire a consumatorilor, au explicat cei de la AEI într-o scrisoarea deschisă adresată Guvernului la începutul anului.

Reprezentanţii AEI au mai solicitat profesionalizarea „câinilor de pază” ai unei pieţe libere – reorganizarea ANRE, Consiliul Concurenţei, ANPC şi înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acţiuni principale elementele reactive – amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acţiuni preventive şi de reducere a abuzurilor asupra consumatorilor şi prevenire a încălcării legii.

Deja a apărut prima ofertă de energie electrică post-plafoare. PPC a fost prima care a ieșit în piață cu ofertă concurențială

Compania greacă PPC, care a achiziționat ENEL în România, a publicat o ofertă care ia în considerare încheierea plafonării prețului la energie electrică de la 1 aprilie 2025. Pentru mici consumatori, cu sub 100 kWh lunar, facturile s-au putea dubla anul viitor.

Astfel, PPC are o ofertă în care prețul energiei active, fără tarife de rețea și taxe, care sunt reglementate de stat și unde compania nu poate intrerveni, este de 0,667 lei/kWh, cu tarif de injecție în rețea inclus.

După 1 aprilie, cu tot cu tarife și taxe, clienții din zona Muntenia, care include și Bucureștiul, vor plăti 1,23 lei/kWh, preț final cu tarife și taxe, unic indiferent de consum. În nordul Munteniei, prețul a fi de 1,36 lei, iar în Oltenia de 1,34 lei, ca să păstram datele din comparațiile de mai sus.

Așadar, pentru cei care consumă mult, peste 300 kWh lunar, prețul e tot cam cât cel plafonat de azi, dar pentru cei care cosumă puțin și au plafonul de 0,68 lei, prețul ajunge aproape dublu.