Ce va face BCE în această săptămână? Ne adâncim în dobânzi negative sau inversăm trendul?
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât la minus 0,2% în februarie, de la nivelul de plus 0,3% în ianuarie, revenind în teritoriu negativ după ce, la şedinţa din decembrie, BCE a decis să adopte noi măsuri de politică monetară pentru a preveni deflaţia, arată o estimare preliminară publicată de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Estimările analiştilor indicau o creştere a preţurilor de 0,1% în februarie, în zona euro. Potrivit Eurostat, în februarie, cele mai semnificative majorări de preţuri s-au înregistrat la servicii, care au fost în urcare cu 1%, comparativ cu un avans de 1,2% în ianuarie, urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări, care au consemnat o creştere de 0,7%, faţă de un avans de 1% în ianuarie. În ceea ce priveşte preţurile la energie, acestea au consemnat o scădere anuală de 8%, comparativ cu un declin de 5,4%, în ianuarie.
Anterior, Eurostat a informat că 10 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au avut în ianuarie o inflaţie negativă, iar România a raportat a doua inflaţie negativă din UE (minus 1,5%), fiind devansată doar de Polonia (minus 1,7%). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Belgia (1,8%), Austria (1,4%) şi Suedia (1,3%).
În acest context, analiștii financiari ai ING Bank estimează că momentul este unul foarte dificil, în care o continuare a acțiunilor ca până acum din partea BCE este extrem de periculoasă, putând aduce pierderi financiare instituțiilor de credit din zona euro. În același timp, o inactivitate ar fi la fel de periculoasă, și poate că doar fluctuațiile euro/dolar ar putea adduce în continuare ceva efecte positive pentru economia zonei euro.
Activitatea aduce risc negativ, inactivitatea la fel
Analiștii ING își exprimă îngrijorarea că, la ora actuală, date fiind evoluțiile economice recente, mișcări prea bruște ar însemna mai degrabă riscuri negative decât o rezolvare a situației. Dacă anul trecut, rata negativă la depozite a condus la o slăbire a ratei de schimb euro/dolar, anul acesta este puțin probabil ca o astfel de politică să mai dea roade, cu atât mai mult cu cât soarta dolarului este acum exclusiv în mâinile FED.
În acest context, așa cum se exprimă economistul șef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, noile mișcări anunțate de BCE vor fi mai degrabă echivalente cu un truc de salon decât cu un act magic de a scoate un iepure din pălărie. În concluzie, cred cei de la ING, Mario Draghi nu are nici un iepure în pălărie, dar poate apela la un mix de politici, în pași mult mai mici, care activate în consens ar putea stimuli creșterea economic. Astfel, specialiștii ING vorbesc de posibilitatea ca BCE să umble la facilitatea de depozit a băncilor, până la minus 0,20%. Măsura ar putea fi dublată chiar de o suplimentare cu 5 miliarde de euro lunar a achiziției de obligațiuni suverane și bonduri corporatiste din zona euro.
Începând din luna martie 2015, BCE achiziționează lunar obligațiuni suverane ale statelor din zona euro și bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro. Conform calendarului inițial, aceste achiziții urmau să se deruleze până în luna septembrie 2016. Însă, la ședința de politică monetară din luna decembrie, BCE a decis să extindă programul de achiziții de obligațiuni, prin prelungirea duratei acestui program, până la finele lunii martie 2017. De asemenea, dobânda de politică monetară în zona euro este de 0,05%, nivel la care staționează din luna septembrie 2014. BCE are dobânda la facilitatea de creditare marginală la 0,30% și dobânda la depozite la minus 0,30%.