Ce va scrie pe eticheta alimentelor: Comisia Europeană vrea să schimbe Regulamentele ce vizează informațiile de pe ambalaje. Mai multe produse nu vor mai avea date limită de consum

Un sistem de etichetare tip Nutri Score, prin care este evidențiată valoarea nutritivă a unui produs folosindu-se culori, ar putea deveni obligatoriu în următorii doi ani. În plus, producătorii ar putea fi obligați să menționeze originea materiei prime inclusiv pentru produsele cu mai multe ingrediente. Totodată, aceștia ar trebui să evidențieze diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de (best before)  și “ expiră la data de (use by)”. În ultima parte a anului viitor, Comisia Europeană are în plan elaborarea unei propuneri de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind etichetarea produselor prin care va fi revizuit Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind furnizarea de informații referitoare la produsele alimentare către consumatori.

Iată care ar fi variantele, așa cum au fost creionate urmare a unei evalurii inițiale de care se va ține cont în elaborarea proiectului final.

Etichetarea nutrițională pe partea din față a ambalajului și profilurile nutriționale

Comisia ia în calcul mai multe variante prin care ar putea ajuta consumatorul să înțeleagă ce valoare nutrițională are un anumit aliment. În momentul de față, la nivelul UE, se utilizează voluntar patru tipuri de astfel de etichete amplasate pe partea din față a ambalajului. Acestea vor constitui baza de la care europarlamentarii vor porni în decizia privind modul în care va arăta eticheta obligatorie la nivel de UE.

În plus, Comisia vrea să stabilească noi ‘profiluri nutriționale”,

Se iau în calcula, de asemenea, patru scenarii.

Opțiunea 1. Să rămână posibilă utilizarea voluntară a sistemelor de etichetare nutrițională pe partea din față a ambalajului. Unele state membre recomandă deja un sistem specific, iar altele nu. Nu sunt stabilite profiluri nutriționale; este în continuare posibilă utilizarea mențiunilor nutriționale și de sănătate pentru alimente cu un profil nesănătos. De asemenea, Comisia își respectă obligația legală de a stabili profiluri nutriționale, așa cum prevede Regulamentul  privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare.

Opțiunea 2: Folosirea de etichete referitoare la nutrienți – cu numere

Este varianta folosită deja în întreaga UE ce presupune utilizarea unei etichete nutriționale armonizată pe partea din față a ambalajului ce conține informații numerice privind conținutul a patru nutrienți (grăsimi, acizi saturați, zaharuri, sare) și valoarea energetică, precum și cantitatea pe care aceasta o reprezintă ca procent din aportul zilnic de referință.

Opțiunea 3 : Folosirea de etichete referitoare la nutrienți – cu coduri de culori

Să se folosească în întreaga UE o etichetă nutrițională armonizată, pe partea din față a ambalajului, care să ofere informații numerice privind conținutul a patru nutrienți (grăsimi, acizi grași, zaharuri, sare) și valoarea energetică, precum și cantitatea pe care aceasta o reprezintă ca procent din aportul zilnic de referință. Pentru a clasifica acești nutrienți se folosesc culori astfel: „scăzut” (verde), „mediu” (chihlimbar) sau „ridicat” (roșu).

– Opțiunea 4 : Etichete rezumative – logo-uri de aprobare

Să se folosească în întreaga UE o etichetă nutrițională armonizată, pe partea din față a ambalajului, care să ofere o apreciere a valorii nutriționale a unui produs prin intermediul unui logo pozitiv (de aprobare). Acesta ar trebui să se aplice numai alimentelor care respectă criteriile nutriționale.

– Opțiunea 5 : Folosirea de eetichete rezumative – indicatori gradați

Să se folosească în întreaga UE o etichetă nutrițională armonizată, pe partea din față a ambalajului, ce oferă o apreciere a valorii nutriționale globale a unui produs prin intermediul unui „indicator gradat” care oferă informații privind calitatea nutrițională a alimentelor.

Este varianta folosită deja în mai multe state membre, inclusiv în România, odată cu introducerea etichetei Nutri Score.

Informații despre originea produselor – de unde este laptele și carnea din preparate

Comisia își mai propune, prin noul Regulament, să extindă pentru mai multe produse obligația producătorilor de a oferi informații, prin etichetă, cu privire la originea acestora.

Pe baza datelor existente, consumatorii vor să știe de unde provin următoarele alimente – laptele utilizat ca ingredient, carnea utilizată ca ingredient, carnea de iepure și de vânat, orezul, grâul dur utilizat în paste făinoase, cartofii și roșiile utilizate în anumite produse din tomate.

Potrivit Comisie, impactul extinderii obligativității etichetării de origine la alimentele menționate mai sus va fi evaluat individual, atunci când se va justifica pe baza specificităților sectorului.

În momentul de față, în România se prezintă în mod obligatoriu pe etichete care este originea laptelui de consum sau a cărnii.

Mai este bun de consumat? Pastele, cafeaua, orezul sau ceaiul nu vor mai avea date limite de consum

Nu în ultimul rând, noile etichete ar putea explica mai bine dacă un produs alimentar mai poate fi consumat sau nu. Mai mult decât atât, ar putea apărea produse fără date limită de consum. Comisia vrea să reducă rispia alimentară și să împiedice consumatorii să arunce inutil alimentele pe motiv că ar fi depășit data limită de consum, prin combaterea neînțelegerilor și a utilizării greșite a sintagmelor – use by (data limită de consum/exăpiră la data de), best before (a se consuma de preferință înainte de).

Variantele sunt următoarele:

Opțiunea 1: Revizuirea normelor de aplicare a datei limită de consum

Se va extinde lista alimentelor pentru care nu este necesară data durabilității minimale (data limită de consum). Aceasta ar putea fi eliminată pentru alimentele neperisabile cu termen de valabilitate lung, cum ar fi pastele, orezul, cafeaua, ceaiul. Acum, printre produsele pentru care nu este necesară menționarea acestei date se numără oțetul, sarea, zahărul în stare solidă etc.

“Data durabilității minimale” înseamnă data până la care produsul alimentar își păstrează proprietățile specifice atunci când este păstrat în mod corespunzător;

Opțiunea 2: Revizuirea normelor și eliminarea conceptului de„A se consuma de preferință înainte de …”.

Va exista o singură dată ce indică momentul de la care un aliment nu mai poate fi consumat. Acesta va fi în legătură cu „siguranța alimentelor/sănătate”  și este exprimată în prezent ca dată limită de consum (expiră la /use by).

Opțiunea 3: Îmbunătățirea exprimării și prezentării marcajului datei

Se vor revizui normele actuale ale UE privind marcarea datelor, pentru a îmbunătăți modul de exprimare.Vor apărea modificări de terminologie, format, prezentarea vizuală, pentru a face o mai bună diferențiere între conceptele de siguranță/sănătate alimentară și cele de calitate.

Aceste modificări ar putea include formulări alternative sau suplimentare ca de exemplu, „a se consuma de preferință înainte, adesea bun înainte de”. De asemenea, s-ar putea opta pentru varianta diferențierii prin culori- roșie pentru “use by- data limită de consum și verde pentru „best before-a se consuma până la”.

Citește și