Ce va spune Băsescu luni la Consiliul European despre protestele din România
Preşedintele statului, Traian Băsescu, a susţinut duminică după-amiază o declaraţie de presă fulger. El a explicat care vor fi temele pe care le va aborda luni la Consiliul European: tratatul de stabilitate fiscală, introducerea de măsuri pentru crearea locurilor de muncă şi oprirea relocării fabricilor europene în Asia.
În afară de discuţiile economice propriu-zise, şeful statului a spus şi ce le va povesti liderilor europeni despre protestele din România.
„Le voi spune că sunt proteste fireşti, generate de măsurile de austeritate luate, că românii au plătit costul lor şi că mai trebuie să le plătească şi politicienii”, a răspuns preşedintele, întrebat ce va spune oficialilor europeni, dacă i se va cere să explice protestele din România.
Iată principalele declaraţii ale preşedintelui:
- Unul din obiectivele de mâine va fi legat de întâlnirea cu Secretarul General al Nato, domnul Rasmussen.
- Cel de-al doilea obiectiv este legat de participarea României la Consiliul European care începe mâine.
- Obiectivul României este ca la Summitul Nato de la Chicago să fie declarată capacitatea intermediară a României în ceea ce priveşte sistemul antirachetă.
- România s-a obligat să achiziţioneze 48 de aeronave compatibile cu sistemele Nato.
- Avem atâţia hackeri talentaţi care ar putea fi utilizaţi pozitiv în sistemele de apărare ale statelor Nato.
- Un alt subiect important este legat de procesul de tranziţie din Afganistan. Trebuie să stabilim şi cu aliaţii un proces prin care România să înceapă să-şi diminueaze numărul de militari din Afganistan. Nu se pune problema pentru 2012, dar începând cu 2013 am putea reduce din efectivele româneşti din Afganistan.
- Relaţia Nato-Rusia va fi un subiect important. Este bine să ai în Federaţia Rusă un partener.
- Nu în ultimul rând, important pentru noi este avansarea către Est (a alianţei, n.r.). Mă refer de exemplu la Georgia.
- Legat de scutul anti-rachetă. Lucrăm la definitivarea aranjamentelor legale. Lucrurile nu sunt foarte simple legat de cadrul legal al funcţionării scutului.
Participarea la Consiliul European:
- Principalele obiective ale acestui Consiliu sunt Tratatul de stabilitate fiscală.
- Un al doilea obiectiv la acest consiliu ţine de găsirea unor soluţii pentru creşterea locurilor de muncă în Europa
- Este imperativ necesar să adoptăm la nivel politic şi un plan de creştere a locurilor de muncă. Dacă Zona Euro intră în recesiune în a doua parte a anului, România va fi în dificultate.
- România încă are restricţii pe piaţa de muncă în nouă state din Uniunea Europeană.
- Dacă vrem să vorbim de selecţie a locurilor de muncă în Uniunea Europeană, voi aborda subiectul delocalizării industriilor în Asia. Va trebui să discutăm subiectul, bine-bine şi până unde mergem cu delocalizarea, pentru că nu doar IMM-urile pot produce creşterea locurilor de muncă. Dacă vom continua cu delocalizarea, în mod real nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să creştem ocuparea forţei de muncă în România
- Este clar că a privi cu atenţie către delocalizarea industriilor din UE este un lucru obligatoriu. Poate că ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile companii să nu se mai delocalizeze către Asia. Nu ştiu dacă acest subiect va deveni o temă la acest consiliu, dar voi ridica acest subiect.
- Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea şi Convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară Europeană. Tratatul este rezultatul consensului între cea mai mare parte a statelor, la Consiliul din decembrie 2011. Realizarea unui astfel de tratat presupune ca toţi să ne asumăm reforme dificile.
- Ce obiective avem noi în întâlnirea de mâine: consfinţirea participării statelor non-Euro la summiturile statelor Euro. Acele state care adoptă tratatul trebuie să participe la summiturile euro, pentru că tot ce se întâmplă în zona Euro afectează statele din zona non-Euro.
- Statele care se află în procedură de deficit excesiv vor trebui să pună în aplicare programe de parteneriat bugetar, care vor trebui să primească aprobarea Comisiei Europene. Deci, cei care depăşesc nivelul de deficit fixat vor trebui să primească aprobare de la Comisia Europeană pentru bugetele lor.
- Aş vrea să vă mai dau câteva elemente. În cursul săptămânii trecute am avut întâlniri importante în zona bancară. M-am întâlnit cu preşedintele pentru România al Raiffeisen şi cu preşedintele Erste, cei care au preluat actualul BCR. Cred că pentru public ar fi important principalul mesaj şi ăsta a şi fost mesajul preşedinţilor celor două bănci europene: băncile austriece nu-şi vor reduce capitalul din România în 2012. Nici Raiffeisen, nici Erste nu-şi vor diminua participaţia de capital din România în 2012.
- Astăzi am avut o discuţie cu primul ministru referitor la evaluarea pe care o va face FMI. Am stabilit împreună că va trebui renegociat – va trebui o nouă scrisoare către Fond- a fost o replanificare către liberalizarea preţului la energie electrică şi gaze. În actuala scrisoare, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, pentru populaţie în 2015. Va trebui să încercăm o reprogramare către liberalizare la preţul gazului pentru populaţie undeva la nivelul anului 2020 şi, implicit, pentru economie undeva prin 2015-2017.