Ce variante are la dispoziţie ASF pentru a contracara atenţionarea de infringement pe legea RCA

„Avem la dispoziţie două luni de analiză dacă se acceptă o eliminare completă a articolelor din lege sau dacă vom propune modificări pentru ca prevederile legislative să fie mai clare din perspectiva respectării legislaţiei europene. Trebuie să ne reamintim cu toții în ce context s-a emis legea, a faptului că a dus la o stabilizare evidentă, atât în favoarea asiguraților dar și a pieței. O piață stabilă și predictibilă e foarte importantă pentru mediul economic, dar și mai importantă pentru românul de rând, cel care plătește”, a declarat Călin Rangu, menţionând că deciziile vor fi luate în urma discuţiilor cu piaţa, iar decizia va aparţine Ministerului Finanţelor, Guvernului și în final Parlamentului, singurii care pot modifica cadrul legal incident. ASF va adapta ulterior normele secundare ale pieței.

În cele două luni pe care le au la dispoziţie până să dea răspunsul oficial, autorităţile implicate vor discuta care va fi abordarea acceptată. Una dintre ele este excluderea din Legea 132/2017 a articolul 18 (care limitează ponderea costurilor administrative şi de vânzare a poliţelor RCA) şi a articolului 19 (care stabileşte plafonul pentru tarifele de primă care se pot aplica la clienţii cu risc ridicat), a alineatelor 2-3, articolul 11 din Norma nr 20 (de aplicare a legii RCA) (referitoare la necesitatea notificării tarifelor RCA de către asigurători la ASF cu o perioadă de timp prestabilită). Această abordare poate fi discutată de ASF şi piaţă, dar trebuie obligatoriu promovată de Ministerul Finanţelor sau Guvern, instituţiile abilitate pentru iniţiative legislative.

Totuşi, aşa cum arată şi directorul ASF, aceste prevederi nu reprezintă o plafonare de către ASF. Plafonul menționat pentru clienții cu risc ridicat este stabilit de către BAAR, care îi reprezintă pe toți asiguratorii, deci un fel de auto-reglementare. Oricum până acum nu am avut niciun caz de client cu risc ridicat. În plus, faptul că asigurătorii ofertează la tarife mult mai mici decât prețurile de referință şi oricum la tarife uneori de patru ori mai mici decât în perioada premergătoare apariţiei legii, arată că distorsiunile s-au manifestat înaintea de apariția legii, și nu acum. Iar ce se comunică către ASF este un raport actuarial independent care arată că se respectă legislația in vigoare de calcul a tarifelor, dar nu cât este tariful, nu impune nimeni ce să apară în acel raport și cțt să fie tariful. Această cerință trebuie văzută din perspectivă prudențială, normală.

În acest context, Călin Rangu precizează că o a doua abordare a răspunsului pe care oficialităţile îl pot da la Bruxelles s-ar putea concretiza şi într-o „interpretare a legislaţiei existente din perspectiva respectării cadrului european şi propunerea unor modificări printr-o explicaţie mai clară din perspectiva încadrării la cerințele UE. Pentru că nu este vorba despre o limitare a tarifelor. De fapt această lege a propus o formă de autoreglare a pieţei. Şi prin intermediul BAAR (instituţie care stabileşte procentul suplimentar de preţ pentru un client cu o frecvenţă mare a daunelor) şi prin intermediul unui auditor independent care să verifice regulile prudenţiale aplicate de asigurători în stabilirea unui preţ corect pe piaţă”.

Totodată, Rangu precizează că, în curând, va trebui implementată şi directiva europeană privind distribuţia în asigurări (IDD), directivă care subliniază clar că activitatea de distribuţie a asigurărilor nu trebuie să fie în dauna consumatorilor. Astfel, la articolul 12 din proiectul de lege care va transpune în România Directiva IDD se menţionează clar: distribuţia asigurărilor trebuie să acţioneze onest, corect şi profesionist, astfel încât să corespundă cel mai bine interesele clienţilor. Acest aspect, în premieră, se referă și la asiguratori, nu doar la brokeri. Pentru a respecta această directivă UE, ASF dezvoltă deja noi pârghii, prin mijloace de supraveghere şi control, pentru produse corecte de asigurări, pentru o distribuţie corectă a acestora, pentru evitarea conflictele de interese, inclusiv cele generate de remunerare.

România a primit , de la Comisia Europeană, o „scrisoare de punere în întârziere”, prim pas în procedura specifică de amendare a unei țări, în termeni tehnici „infringement”. Motivul sancțiunii îl reprezintă legislația RCA, care ar tăia mult din libertatatea societăţilor de asigurare de a îşi fixa tarifele.