Vedetele aşteptate să urce din Rasdaq pe piaţa principală. Ce spun patronii lor

„Aveam în proiect, odată, s-o transfer la bursă, dar acum nu”, a declarat Ovidiu Tender, omul de afaceri care controlează compania Prospecţiuni SA, firma care domină autoritar piaţa de prospecţiuni geologice din România.

Prospecţiuni SA (PRSN) este, sau era una dintre vedetele pieţei Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Acţiunile PRSN nu au devenit, însă, foarte căutate, doar ca urmare a cvasi – monopului pe care compania îl are în domeniul său (pe operaţiuni on shore), ci după deschiderea companiei către investitori, prin vânzarea de acţiuni de către Tender, către fondurile de investiţii.

Fondurile de investiţii au pus în circulaţie titlurile companiei şi  investitorii mari sau mici au devenit interesate de PRSN.

Pentru ca acţiunile unei companii să fie interesante, nu este suficient ca aceasta să fie valoroasă în sine, ci este necesar ca titlurile respective să fie şi lichide, adică accesibile. Altfel spus, acţiunile lichide se pot găsi uşor la cumpărare şi se pot vinde repede la preţuri rezonabile din puncutl de vedere al pieţei.

Acum, însă „Bursa nu mai este un instrument financiar atractiv, nu există cerere, nu este lichiditate. Nu se mişcă mai nimic.  Dacă lucrurile se vor schimba, vom mai vedea”, a mai declarat Ovidiu Tender, pentru ECONOMICA.NET.

„Prospecţiuni are în derulare ample investiţii (inclusiv în extinderea internaţională) şi un  free float important (33%, proporţia de acţiuni aflate în circulaţi eliberă, n.r.)”, remarcă Andrei Rădulescu, analist la SSIF Broker Cluj Napoca.

Prospecţiuni SA (PRSN) este una dintre cele mai votate companii într-un top al popularităţii printre brolkeri şi analişti. Ei i se mai adaugă şi compania de produse lactate Albalact (ALBZ), Unirea Shopping Center (SCDM), care administrează celebrul complex comercial Unirea, din centrul Capitalei (primul mall din România).

Unirea Shopping Center este cea mai valoroasă dintre cele 30 propuse de brokeri pentru prima piaţă a bursei: 194 de milioane de lei, dacă nu punem la socoteală compania de asigurări Astra, care are acelaşi patron, Dan Adamescu.

Prospecţiuni SA valorează şi ea  111 milioane de lei, mult sub recordurile de acum şase ani. Acum cele 30 fac puţin peste 1,5 miliarde de lei.

Albalact (ALBZ) are o poveste de piaţă la fel de atragătoare ca şi Prospecţiuni, intrând în atenţia investitorilor după ce familia Ciurtin, care controlează şi acum compania, a sporit lichiditatea acţiunilor la fel cum a făcut şi Tender.

Acum,  Albalact, după ce „a investit puternic în ultimii ani, ar putea fi ţinta unei oferte de preluare”, aminteşte Andrei Rădulescu. Peste 32% din acţiunile ALBZ sunt în circulaţie liberă pe piaţă, dar alte 25%, ale fondului de investiţii RC2 sunt pe cale de a fi înstrăinate. Fondul şi-a atins vârsta de maturitate.

Acestor companii li se adaugă, dintre favoritele de altădată ale pieţei, producătorii de cabluri IPROEB  Bistriţa (IPRU), ROMCAB Tg. Mureş (MCAB)  sau cel de echipamente petroliere Armax Mediaş (ARAX).

„Vreau ca Armax să fie cât mai vizibilă, nu mă sperie rigorile mai severe de pe piaţa principală a BVB, dar vreau ca bursa unde sunt să fie veritabilă, cu investitori puternici nu ca la Bucureşti”, spune dezamăgit Mircea Veşcan, patronul Armax Mediaş, care are 46% din acţiunile ARAX.

Patronul Armax este atât de puţin interesat de viitorul pieţei Rasdaq, unde compania sa este încă tranzacţionată, încât nici nu era la curent cu demersul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind legiferarea desfiinţării pieţei şi a transferului companiilor respective către piaţa reglementată a BVB sau către piaţa alternativă ATS, unde companiile nu vor mai fi amendate dacă nu dau rapoartele şi informările cerute de piaţă.

„Mă gândesc să  mă consult cu profesioniştii în materie şi să văd dacă nu va fi cazul să fac pasul spre Bursa din Varşovia. Mai întâi am de finalizat o serie de negocieri şi vom mai vedea după ce acestea se vor solda cu contracte, care să asigure o anume predictibilitate a activităţii companiei. Armax a revenit pe un traseu favorabil, mai ales datorită ieşirii pe alte pieţe”, a completat Mircea Veşcan.

Cenuşăresele

Din domeniul alimentar, brokerii ar dori să mai fie salvate pentru bursă Prodlacta  Brasov (PRAE) şi producătorul de ulei alimentar Argus Constanţa (UARG), companii caresunt evaluate la 78 şi respectiv 90 de milioane de lei pe piaţa Rasdaq. Moara Cibin (MOIB), compania fanion a grupului de panificaţie Boromir, valorează doar 15 milioane de lei.

Două companii avicole din Braşov (AVLE) şi Buzău (AVZU) sunt de asemenea dorite de Cristian Negoiţă, broker la Confident Invest.

Operatorul portuar Comvex Constanţa (CMVX) este o companie de 138 de milioane de lei la Bursă, dar nu are decât 9% din acţiuni în circulaţie liberă.

La Romcab Tg. Mureş (MCAB) este încă acţionar celebra bancă de investiţii americană Morgan Stanley, iar la Unirea Shopping Center .- omul de afaceri Dan Adamescu, care controlează şi ASTRA Asigurări Reasigurări, o firmă despre care puţină lume îşi mai aduce aminte că e la bursă.

Astra Asigurări nu are decât 1% din acţiunile sale pe piaţă, astfel încât evaluarea de piaţă de 580 de milioane de lei este greu de acceptat. S-a ajuns la această capitalizare in urma ultimelor două tranzacţii, făcute acum aproape un an. Nu am inclus-o în totalul celor 30. Astra este o iluzie pentru Bursă, Adamescu este un om de afaceri foarte discret şi nu va dori mai multă transparenţă pentru companiile lui.

Printre celelalte companii dorite de brokeri la Bursa din Becureşti se mai numără:
– Bucur Obor Bucureşti (BUCU), care administrează complexul comercial Obor. Compania este controlată de Postovaru Laurentiu (32%) Manea Gelu (16) şi fondul de investiţii Broadhurst Investment (10), care lasă libere pe piaţă alte 41% din titluri;
– Bucureşti Turism (BUTU), care are în franciză hotelul Radisson de pe Calea Victoriei;
– Ateliere CFR Griviţa, care este a salariaţilor.

Printre companiile listate în sectiunea Rasdaq sunt „mai multe companii cu activităţi interesante, care nu performează la adevarata lor valoare. Din păcate multe din companii nu îndeplinesc conditiile minime de promovare pe piaţa reglementată a BVB, unde sunt unele condiţii de transparenţă şi lichiditate”, spune Daniela Ropotă, de la casa de brokeraj Intercapital Invest.

De exemplu, la categoria III-a, cea mai blândă de la BVB, o companie trebuie să aibă capitaluri proprii de minim un milion de euro şi un free-float de minim 25%.

„Ar fi bine să se ia în calcul unele derogari, în special cele legate de lichiditate, după ce interesul pentru investiţii a scăzut la nivelul întregii economii în ultimii ani. De cealaltă parte şi liderii companiilor ar trebui să se gândească la îmbunătăţirea free-floatului la bursă”, spune brokerul, făcând laluzie la operaţiunile prin care principalii acţionari ar trebui să sprească proporţia de acţiuniu libere pe piaţă.

Brokerii cred că „nu ar trebui lăsate să plece de la bursă companiile cu activităţi care stau bine
fundamental, cele cu cote de piaţă reprezentative în diverse segmente de activitate, dar şi cele cu o politica stabilă de dividend”, mai spune Daniela Ropotă.

În afară de numele amintite mai sus, brokerul citat crede că „ar mai trebui promovaţi cel puţin: –  producătorul de electrozi şi echipamente de sudură Ductil Buzău (DUCL) Ductil; – Foraj Sonde
Craiova (FOSB, parte a firmelor controlate de fraţii Marius şi Emil Cristescu); – Remarul 16 Februarie Cluj Napoca (REFE, a Transferoviar Grup, unul dintre jucătorii importanţi din domeniu); – Comnord Bucuresti (COSC, un vehicul imobiliar important din afacerile lui Sorin Creţeanu), Ateliere CFR Grivita, Ceramica Iaşi (CERE, fabrica de cărămizi preluată de fondul de investiţii  Advent, fostele glorii ale industriei româneşti Electrocarbon Slatina (ELNG) şi Chimcomplex Borzeşti (CHOB, a omului de afaceri Ştefan Vuza, care nu a ieşti complet din cursa pentru activele valoroase ale Oltchim Rm Vâlcea).