CE vrea ca Sistemul european rapid de alertă să se aplice şi pentru frauda alimentară

Economica.net
10 06. 2013
steaguri_comisia_europeana_18978800_92384200_91304800_33905300

Raport anual publicat luni cu privire la Sistemul european rapid de alertă pentru alimente şi furaje (RASFF) arată că aproape 50% din notificările din anul 2012 au avut ca obiect produse alimentare şi furaje respinse la frontierele UE din cauza riscului pe care îl reprezintă pentru siguranţa alimentară. Lansat în urmă cu peste 30 de ani, RASFF este un instrument informatic care facilitează fluxul transfrontalier de informaţii între autorităţile naţionale pentru siguranţa alimentelor.

‘RASFF este în momentul de faţă un instrument indispensabil pentru a răspunde la şi a atenua situaţiile legate de siguranţa alimentelor în UE, în contextul în care schimbul de informaţii vitale se face rapid pentru a-i proteja pe consumatorii europeni. Deşi scandalul cărnii de cal, care a ţinut prima pagină a ziarelor, nu aparţine acestei perioade de raportare, trebuie menţionat faptul că autorităţile pentru siguranţa alimentelor din UE au putut face schimb rapid de informaţii datorită existenţei RASFF. Ca urmare, produsele au fost identificate şi retrase de pe piaţă’, a declarat comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, Tonio Borg, citat într-un comunicat.

‘Comisia intenţionează să extindă aria de aplicare a RASFF la lupta împotriva fraudei în domeniul alimentar’, a adăugat el.

În 2012, numărul de notificări prin sistemul RASFF a atins un total de 8.797, reprezentând o scădere cu 3,9% în comparaţie cu 2011. Dintre acestea, 3.516 au fost notificări noi (40%), 5.281 fiind notificări complementare (60%), cifrele indicând o scădere cu 7,8% a notificărilor noi şi o diminuare cu 1,2% a notificărilor complementare. Totalul de 526 de notificări de alertă privind riscuri grave identificate în produse aflate pe piaţă este în scădere cu 14% în comparaţie cu 2011.

Principalele cinci pericole raportate de România anul trecut prin RASFF sunt conţinutul peste limita admisă de imazalil (substanţă fungicidă utilizată în combaterea bolilor la plante) din fructe şi legume, , infestarea cu parazitul Anisakis a peştelui şi produselor din peşte, prezenţa aflatoxinelor în nuci, produse aferente şi seminţe, lipsa certificatelor de sănătate şi tentativele de import ilegale a alimentelor dietetice şi suplimentelor alimentare.

Cele mai multe notificări privind prezenţa aflatoxinelor în fructe şi legume, nuci şi seminţe şi respectiv furaje au avizat Turcia, China şi India, cele mai multe raportări fiind realizate de Franţa, Marea Britanie, Olanda sau Germania.

Atunci când un astfel de produs este identificat, RASFF informează ţara terţă în cauză în vederea luării de măsuri corective şi de prevenire a reapariţiei problemei. Atunci când se detectează o problemă gravă şi persistentă, CE trimite autorităţilor naţionale din ţara terţă în cauză o scrisoare, pentru ca acestea să pună în aplicare măsuri urgente de corectare a situaţiei, de exemplu radierea unităţilor de pe lista întreprinderilor autorizate, blocarea exporturilor sau intensificarea acţiunilor de control.

Din cele 3.516 notificări noi transmise prin sistemul RASFF în 2012, 332 au fost legate de furaje (9,4%) şi au fost inventariate 299 notificări (8,5%) privind materiale care vin în contact cu alimentele. Aceste cifre sunt similare cu cele raportate în 2011. Un număr de 2.885 de notificări noi au fost legate de produsele alimentare.

În septembrie 2012, Autoritatea pentru Siguranţă Alimentară din Republica Cehă a informat RASFF cu privire la persoanele care suferă de intoxicaţie cu metanol în urma consumului de băuturi spirtoase ‘în vrac’. În acest caz, falsificarea băuturilor spirtoase a avut consecinţe grave şi a condus la 36 decese. Autoritatea cehă a utilizat canalul RASFF pentru a informa de urgenţă şi a ţine la curent partenerii UE cu privire la investigaţiile acesteia şi cu privire la măsurile pe care le-a luat.

Deoarece RASFF este în primul rând o platformă pentru schimbul de informaţii privind siguranţa alimentelor, atât scandalul metanolului din Cehia, cât şi scandalul cărnii de cal, au contribuit la necesitatea legitimă de a face schimb de informaţii cu privire la cazurile de fraudă în domeniul alimentar, acesta fiind un fenomen emergent. Pentru a aborda acest aspect, Planul de acţiune în cinci puncte al CE vizează eliminarea lacunelor identificate în urma scandalului cărnii de cal şi include stabilirea unei proceduri pentru schimbul rapid de informaţii şi alerte pentru cazurile care pot constitui fraudă în domeniul alimentar.