CE vrea confiscarea activelor organizaţiilor criminale

Conform Bruxellesului, noile norme vor consolida capacitatea statelor membre de a confisca bunuri care au fost transferate unor părţi terţe, vor facilita confiscarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni chiar şi atunci când persoana învinuită se sustrage urmăririi penale şi vor asigura mijloacele adecvate autorităţilor competente în vederea dispunerii măsurilor de îngheţare temporară a bunurilor care riscă să dispară dacă nu se iau măsurile necesare, scrie  Agerpres.

‘Trebuie să îi lovim pe infractori acolo unde îi doare mai tare, să le luăm banii şi să redirecţionăm profiturile acestora în economia licită, în special în această perioadă de criză. Autorităţile de aplicare a legii şi autorităţile judiciare trebuie să dispună de instrumente mai bune pentru depistarea acestor bani. De asemenea, au nevoie de mijloace mai numeroase care să le permită recuperarea unei proporţii mai mari a bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni’, a declarat Cecilia Malmstrom, comisar pentru afaceri interne, într-o conferinţă de presă luni la Bruxelles.

Cecilia Malmstrom a precizat că, în fiecare an, în Europa, ‘sute de miliarde de euro intră direct în buzunarele grupărilor de criminalitate organizată şi ale mafiei’. „În pofida eforturilor depuse de către autorităţile de aplicare a legii din Europa, o mare parte a profiturilor ilegale sunt controlate în continuare de infractori. Grupările infracţionale devin astfel mai puternice şi privează cetăţenii europeni de venituri fiscale care ar putea fi investite în domeniile sănătăţii sau educaţiei”, a mai spus comisarul european.

În prezent, sumele recuperate din activităţile de criminalitate organizată sunt modeste în raport cu veniturile enorme generate de activităţile ilegale, precum traficul de droguri, contrafacerea, traficul de fiinţe umane şi de arme de calibru mic, precizează Comisia.

Conform estimărilor ONU, în 2009, suma totală a produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni ar fi fost de aproximativ 2,1 trilioane de dolari, echivalentul a 3,6% din PIB-ul global în anul respectiv. Majoritatea acestor fonduri ilicite sunt spălate şi reinvestite în economia licită, sub 1% din bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni fiind îngheţate şi confiscate în prezent. Estimările CE arată că vânzarea de droguri ilicite generează în UE aproximativ 100 de miliarde de euro anual.

Conform Comisiei, propunerea va permite stabilirea unor norme mai clare şi mai eficiente în vederea confiscării bunurilor care nu au o legătură directă cu o anumită infracţiune, dar care rezultă în mod evident din activităţi infracţionale similare în care a fost implicată persoana condamnată (confiscare extinsă). Noile măsuri prevăd de asemenea consolidarea normelor privind confiscarea activelor care sunt transferate de la persoana învinuită către o parte terţă care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă despre faptul că acestea provin din desfăşurarea de activităţi infracţionale (confiscarea aplicată terţilor).

Confiscarea activelor în cazurile în care condamnarea penală nu este posibilă întrucât învinuitul a decedat, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale (confiscarea limitată care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare) şi garantarea faptului că procurorii pot dispune îngheţarea temporară a activelor care riscă să dispară în cazul în care nu se adoptă nicio măsură, sub rezerva confirmării deciziei de către o instanţă (îngheţare provizorie) sunt ale măsuri prevăzute de propunerea Comisiei Europene.

Măsurile prevăd totodată asigurarea de către statele membre a unei gestionări a activelor îngheţate astfel încât să nu-şi piardă valoarea economică înainte de confiscarea finală (gestionarea activelor) şi asigurarea unui echilibru între măsurile adoptate în vederea îngheţării şi protejarea drepturilor fundamentale prin adoptarea de măsuri ferme menite să garanteze respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de proprietate al persoanelor.