EDF a precizat că viitoarea centrală ar urma să aibă o capacitate instalată de 9,6 Gigavaţi (GW) şi va produce suficientă electricitate pentru a acoperi consumul anual a 70 de milioane de gospodării, evitând emisii de 80 de milioane de tone de CO2 pe an.
„Depunerea ofertei tehnico-comerciale de către EDF pentru proiectul Jaitapur este un pas înainte important pentru grupul EDF şi pentru industria nucleară franceză”, a declarat directorul general de la EDF, Jean-Bernard Levy.
Lucrările de construcţie ar urma să se întindă pe o perioadă totală de 15 ani însă centrala ar putea să înceapă să funcţioneze înainte de a fi terminate lucrările de construcţie pentru toate reactoarele. EDF nu va fi responsabil pentru lucrările de construcţie, dar prin furnizarea reactoarelor, grupul public francez va juca de departe cel mai important rol în acest proiect.
Anunţul de vineri deschide calea finală pentru un acord între francezii de la EDF şi o companie similară din India. Prin depunerea ofertei angajante, EDF, care de altfel este singura companie în cursă, pune bazele pentru încheierea negocierilor în lunile următoare.
AFP subliniază că aceasta este o etapă importantă pentru acest proiect din mai multe puncte de vedere: industrial, având în vedere mărimea fără precedent a proiectului, economic, fiind vorba de un contract cu o valoare de ordinul zecilor de miliarde de euro, chiar dacă până acum oficial nu a fost evocată o sumă anume, şi social, pentru că EDF promite să angajeze zeci de milioane de persoane pentru construirea reactoarelor la faţa locului.
Totul a început la finele anilor 2000 în mandatul preşedintelui francez Nicolas Sarkozy. La acea dată, proiectul era susţinut de grupul nuclear Areva, care ulterior a fost preluat de EDF. Însă, între timp, în 2011 a avut loc accidentul de la centrala nucleară de la Fukushima (Japonia), ceea ce a creat îngrijorări şi îngheţarea mai multor proiecte de centrale nucleare. Autorităţile de la Paris şi New Delhi au relansat proiectul în 2018 cu prilejul unei vizite în India a preşedintelui Emmanuel Macron.
Reactorul nuclear EPR (European Pressurized Water Reactor) este un reactor din cea de-a treia generaţie, care ar urma să ofere o putere şi o siguranţă îmbunătăţită, dar care a cunoscut numeroase dezamăgiri. Conceput pentru a funcţiona timp de 60 de ani, European Pressurized Water Reactor se bazează pe o tehnologie de reactoare cu apă presurizată, cea mai utilizată din lume. Acest reactor oferă o putere ridicată, 1.650 de megawaţi, şi beneficiază de numeroase sisteme de siguranţă pentru a răci mixul reactorului în cazul unor defecţiuni. Primul astfel de reactor a început să fie construit la Olkiluoto (Finlanda) în 2005 dar între timp s-au acumulat numeroase întârzieri şi depăşiri de buget. Cel de-al doilea reactor EPR, care a început să fie construit în 2007 la Flamanville (Franţa) este afectat şi el de probleme tehnice şi proiectul înregistrează întârzieri.
Alte patru reactoare de acest tip sunt în construcţie, două în China şi două în sud-vestul Marii Britanii, în Hinkley Point.
Parcul nuclear francez, care numără în prezent 58 de reactoare active, este al doilea cel mai important din lume ca putere, după cel din SUA, şi asigură 75% din producţia de electricitate în Franţa.