Cea mai nouă şi mai performantă centrală electrică din România stă. De ce o bijuterie tehnologică este un eşec comercial

Producţia termocentralei pe gaze de la Brazi, deţinută şi operată de OMV Petrom, cea mai mare investiţie din zona de generare de electricitate din ultimii 25 de ani, a fost, în cel de al treilea trimestru al acestui an, de doar 0,06 TWh, un nivel catastrofal, care continuă practic declinul: 0,09 TWh produşi în cel de-al doilea trimestru din 2014 şi 0,55 TWh produşi în primul trimestru.

Aşadar, în nouă luni, producţia totală de energie a centralei a fost de doar 0,7 TWh. Mult sub capacitatea ei. Teoretic, la o disponibilitate de 100%, şi cu puterea instalată de 860 MW, în nouă luni, ar fi putut produce peste 5 TWh de energie electrică, circa 9% din consumul national.

Centrala de la Brazi este o bijuterie tehnologică. A costat în jur de 530 de milioane de euro, este complet automatizată, are două turbine General Electric, şi funcţionează în ciclu combinat, deci are un randament mai mare decât celelalte termocentrale, (chiar dublu faţă de media centralelor din România, potrivit companiei). În plus, timpul de pornire de la rece este mult mai scurt decât a celorlalte termocentrale clasice, pe hidrocarburi sau cărbune. De ce este un eşec comercial?

Primul argument: Preţul crescut al combustibilului, adică al gazului. În primii ani de funcţionare, centrala a putut folosi gazul extras de Petrom din România la preţ de producţie internă (fără obligaţia de a constitui un coş în care să includă şi gaze din import, mai scumpe), potrivit unui act normativ elaborat de Guvern. Obligaţia celor de la Petrom era să vândă gaz la preţ reglementat, pentru populaţie, şi să accepte să oprească producţia iarna, pentru a direcţiona gazul către populaţie, dacă alimentarea acesteia cu gaze ar fi avut de suferit. Acum, reglementarea nu mai este în vigoare, iar Petrom trebuie să furnizeze propriei centrale gaz la preţ de piaţă. Mai precis la 83,6 lei MWh, preţ mediu reglementat al gazelor din producţia internă pentru sectorul non-casnic, care este cu 51% mai mare decât cel de acum un an.

Al doilea argument: explozia regenerabilelor. În România sunt acum instalaţi circa 4.800 MW, care asigură, teoretic, mai mult de jumătate din consumul national chiar în perioada de vârf. Producţia de energie din surse regenerabile, chiar dacă fluctuantă, este subvenţionată de toţi consumatorii de energie electrică din România, prin sistemul certificatelor verzi, ceea ce face ca această formă de energie să fie mai ieftină şi să coboare şi preţurile de pe piaţă. De aici derivă şi o criză de supracapacitate (puterea instalată acum în România depăşeşte cu mult consumul) şi nici exporturile de electricitate, care au ajuns la un nivel record după 1989 nu rezolvă problema.

Al treilea argument: intervenţiile statului în piaţa serviciilor de sistem. După cum ECONOMICA.NET a scris aici, Guvernul a decis ca mare parte din echilibrarea sistemului energetic să se facă prin aportul termocentralelor pe huilă din Valea Jiului. Astfel, deşi centralele pe gaze (cea de la Iernut a Romgaz şi cea de la Brazi a Petrom) pot asigura mult mai rapid echilibrarea sistemului, din punct de vedere tehnologic, li s-a diminuat această posibilitate. Lucru recunoscut indirect de Petrom. Iată ce scria în comunicatul companiei după prezentarea rezultatelor financiare după primele trei luni ale anului: „Cu o disponibilitate netă de 98% şi o productie netă de electricitate de 0,55 TWh (cu 29% mai mică decât în T1/13), centrala Brazi a acoperit mai mult de 3% din producţia estimată de electricitate a României, cu o contribuţie ridicată pe piaţa serviciilor tehnologice de sistem şi pe piaţa de echilibrare (a doua cea mai mare contributie pe piata de echilibrare din Romania)”. În raportul aferent trimestrului 3, Petrom nu a mai introdus nimic despre piaţa serviciilor de sistem: „Preţurile mai mici la electricitate pe Piaţa Zilei Următoare coroborate cu creşterea preţului gazelor, ca urmare a procesului de liberalizare, au condus la marje negative în activitatea de electricitate pe parcursul întregii perioade. În acest context, in pofida disponibilităţii maxime, centrala Brazi a atins un nivel al productiei nete de energie de 0,06 TWh”.

Din aceste cauze, centrala pe gaze de la Brazi ar produce pierderi dacă ar funcţiona. Cât de mari arată clar raportul pe nouă luni al grupului OMV, properietarul Petrom: producţia de energie electrică utilizând gazele naturale are o marjă negativă de 3 euro MWh, spun austriecii. Anul trecut, marja era pozitivă, câştigul fiind de 8 euro, iar în 2012 austriecii vorbesc chiar despre 26 de euro. 

Ce perspective are centrala cel puţin pe termen scurt? „Estimăm că marjele din activitatea de energie electrică vor continuă să fie sub presiune, conducând la un rezultat negativ al acestei activităţi în 2014; încercîm să diminuăm această tendinţă prin explorarea pe mai departe a oportunităţilor oferite pe piaţa serviciilor tehnologice de sistem şi de echilibrare, prin valorificarea flexibilităţii centralei” spun cei de la Petrom.