„Au fost foarte multe emoţii din partea echipelor Fessenheim şi a întregii centrale nucleare”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Electricité de France.
Cu puţin timp înaintea orei 23:00 (21:00 GMT), aproximativ douăzeci de angajaţi s-au întâlnit în parcarea din faţa centralei, dată în funcţiune în 1977, pentru a fi prezenţi la momentul opririi finale.
Unul dintre aceştia, Philippe Formery, a regretat un „dezastru” şi a vorbit despre „furia” pe care o resimte cu lacrimi în ochi. El a făcut parte din echipa care a deconectat primul reactor pe 22 februarie.
„Înainte, era furie, acum este tristeţe”, a declarat Sébastien Reyne, care lucrează la uzină din 1996 şi face parte din echipa de 60 de angajaţi care se va ocupa de demontare.
Susţinătorii energiei nucleare au manifestat de asemenea, la Paris, în cursul serii de luni, în faţa sediului Greenpeace.
Închiderea centralei nucleare din Fessenheim, situată pe malurile Rinului, în apropiere de Germania şi Elveţia, reprezintă punctul final al unei perioade de câţiva ani de agitaţie, dezbateri şi amânări a închiderii sale. Cele două reactoare cu o putere de 900 megawaţi au produs fiecare anual, în medie, 11 miliarde de kilowaţi/oră, ceea ce reprezintă 70% din consumul de energie electrică într-o regiune precum Alsacia.
Închiderea sa a fost solicitată de asociaţii din cele trei ţări şi de eurodeputaţi ecologişti care au criticat învechirea centralei, în special după mai multe incidente minore în anii 1990 şi 2000.
Franţa, a doua cea mai mare deţinătoare de centrale nucleară din lume, intenţionează să reducă ponderea acestui tip de energie în producţia sa totală de energie electrică, de la peste 70% în prezent la 50% în 2035. Cele două reactoare de la Fessenheim se numără printre cele 14 care trebuie închise.
Se preconizează că dezmembrarea centralei nucleare va dura mulţi ani. Au fost prevăzuţi 15 ani pentru demontarea celor două reactoare, începând cu evacuarea combustibilului radioactiv, proces planificat să se finalizeze în 2023.
Dezmembrarea propriu-zisă, fără precedent în Franţa din perspectiva dimensiunii, ar trebui să înceapă în 2025 şi să continue cel puţin până în 2040.
O victorie pentru forţele anti-nucleare franceze, germane şi elveţiene, din rândul cărora au fost membri care au militat timp de decenii, această închidere a stârnit o nemulţumire vie în rândul angajaţilor centralei şi a majorităţii celor 2.500 de locuitori din Fessenheim.
Doar 60 de angajaţi vor continua să lucreze la dezmembrarea centralei nucleare până în jurul anului 2024. La sfârşitul anului 2017, numărul angajaţilor era de 750, la care se adăugau 300 de furnizori.
Locuitorii acestei localităţi odinioară modeste, care au trăit timp de decenii datorită importantelor beneficii economice şi fiscale generate de instalaţia nucleară, se tem de o mare criză economică în contextul în care nu a fost adoptat niciun proiect pentru perioada ulterioară. Închiderea centralei în timp ce „este în stare bună de funcţionare şi a trecut toate testele de siguranţă” este „absurdă şi de neînţeles”, a declarat nemulţumit primarul Claude Brender.
O promisiune electorală făcută în 2012 de François Hollande înaintea alegerii sale ca preşedinte al Franţei, închiderea centralei nucleare din Fessenheim a fost amânată de mai multe ori, punerea sa în practică începând în aprilie 2017.