Venit la putere în 1994, când blocul comunist din estul Europei deja se prăbuşise, liderul nord-coreean Kim Jong Il a avut o activitate de politică externă extrem de redusă, rezumată la contacte cu China şi Rusia. Dacă în plan intern popularitatea sa poate fi comparată cu cea a tatălui său, Kim Ir Sen, în raporturile cu străinătatea a fost foarte izolat.
Asta în condiţiile în care relaţiile dintre Bucureşti şi Phenian erau foarte strânse până în 1989. Ca urmare a intereselor politice comune, legăturile dintre România şi Coreea de Nord s-au întărit în urmă cu patru decenii, iar o vizită a lui Nicolae Ceauşescu la Phenian, făcută în 1971, şi-a pus o puternică amprentă asupra dezvoltării ulterioare a României. Efectele ei sunt foarte vizibile şi astăzi, mai ales în stilul arhitectonic al oraşelor. Atunci a luat Ceauşescu decizia să construiască Bulevardul Victoria Socialismului şi Casa Poporului.
Prietenia dintre cei doi lideri este exemplificată prin darurile simbolice pe care cei doi obişnuiau să şi le facă. La una dintre vizitele în Coreea, Nicolae Ceauşescu a avut surpriza să asculte o cântăreaţă nord-coreeană interpretând o piesă populară, într-o română aproape perfectă. Liderul de la Bucureşti a fost impresionat, iar la un moment dat chiar a avut impulsul de a o acompania pe interpretă.