Ceauşescu – noua atracţie turistică a României

Fosta bază militară, situată la o sută de kilometri nord-vest de Bucureşti, va fi transformată în muzeu şi urmează să primească primii vizitatori în luna septembrie.

‘Am primit multe cereri de la oameni care au dorit să vadă cazarma unde Ceauşescu şi soţia sa Elena au fost executaţi la 25 decembrie 1989’, a declarat pentru AFP directorul Muzeului de Istorie din Târgovişte (sud), Ovidiu Cârstina.

În decembrie 1989, când Cortina de Fier a fost ridicată, antrenând căderea în serie a regimurilor comuniste din Europa de Est, Ceauşescu a fost răsturnat de la putere de o revoltă populară.

Arestat în timp ce fugea de evenimentele de la Bucureşti, cuplul prezidenţial a fost condamnat la moarte de către un tribunal misterios autoproclamat în urma unui proces sumar şi executat imediat.

Imaginile televizate au făcut înconjurul lumii, arătând sfârşitul unui regim ce a durat mai bine de două decenii , marcat de cultul personalităţii, nepotism şi supravegherea omniprezentei poliţii politice Securitatea, care avea zeci de mii de angajaţi şi informatori.

‘Scopul nostru este de a arăta lucrurile aşa cum s-au petrecut, fără să ne pronunţăm cu privire la proces, asupra vieţii de cuplu sau a cultului personalităţii’, a adăugat Ovidiu Cârstina, deschizând uşa micii săli unde Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost judecaţi sumar.

Boxa acuzaţilor, unde soţii Ceauşescu, în hainele lor cu guler de blană, au ascultat acuzaţiile, şi băncile avocatului, procurorului şi judecătorului vor fi reamplasate pentru a recrea decorul procesului.

Într-o cameră alăturată, se află neclintite paturile de fier unde cuplul prezidenţial şi-a petrecut ultimele trei nopţi.

În curtea interioară, peretele galben în faţa căruia au fost împuşcaţi soţii Ceauşescu mai păstrează şi azi urmele de gloanţe, susţine AFP.

Imaginile televizate ale procesului, care a suscitat întrebări cu privire la respectarea procedurilor judiciare, vor fi difuzate pe un ecran.

Admiţând că opiniile cu privire la iniţiativa autorităţilor locale de a transforma cazarma în muzeu sunt ‘împărtăşite’, dl. Cârstina subliniază că este important să fie văzut ‘momentul care a făcut să se clatine istoria României’.

Pentru sociologul Vasile Dâncu, ‘fiecare popor trebuie să-şi asume istoria, fără să ascundă unele lucruri’. ‘Nu se poate şterge imaginea acelui simulacru de proces ce reflectă degringolada societăţii române la acel moment’, a explicat el agenţiei franceze de presă.

Un prim grup de turişti suedezi este aşteptat în cazarma din Târgovişte la câteva zile după deschiderea muzeului la începutul lunii septembrie.

Multe alte locuri simbolice legate de Ceauşescu îi atrage deja pe turişti, printre care uriaşa ‘Casă a poporului’, construită în anii 1980, după ce a fost rasă una dintre cele mai frumoase zone din centrul istoric al Bucureştiului.

Emblemă a megalomaniei celui căruia îi plăcea să i se spună ‘geniul Carpaţilor’, a doua cea mai mare clădire din lume după Pentagon, acest palat este astăzi prima destinaţie pentru turiştii care vizitează capitala României. În 2012, mai mult de 144.000 de vizitatori i-au trecut porţile, dintre care 110.000 au fost străini.

În epocă, aproximativ 40.000 de oameni au trebuit să fie evacuaţi pentru a face loc acestei construcţii de 350.000 de metri pătraţi, în timp ce românii sufereau de o penurie de produse alimentare şi de întreruperi de curent.

În opinia Luciei Morariu, preşedinta Asociaţiei operatorilor de turism români, transformarea lui Ceauşescu în ‘brand turistic’ nu este o idee prea bună.

‘De ce să-i încurajăm pe nostalgici?’, spune ea, subliniind că România dispune de alte locuri naturale excepţionale, cum ar fi Delta Dunării, un sit înscris în Patrimoniul Mondial al UNESCO, şi Rezervaţia naturală Retezat, în inima Carpaţilor.

De altă părere este Traian Bădulescu, consultant de turism, care crede că România ‘trebuie să-şi maximizeze veniturile din turism, inclusiv prin punerea în valoare a istoriei sale’.

‘Ne place sau nu, Ceauşescu şi-a pus amprenta asupra istoriei României şi există mulţi turişti care doresc să meargă pe urmele sale’, a adăugat el.

Dictatorul a dezvoltat un cult al personalităţii fără egal în Europa de Est: de ziua lui, toate întreprinderile din ţară şi salariaţii acestora trebuiau să-i trimită scrisori de felicitare pline de elogiu.

La Scorniceşti, un orăşel prăfuit din sud, mulţi oameni îşi opresc maşinile în faţa casei mici din lut, unde Ceauşescu s-a născut în 1918.

Perfect conservată, cu podeaua de pământ, fără electricitate sau apă curentă, casa este ocazional deschisă pentru public de către nepotul lui Ceauşescu, Emil Bărbulescu, care locuieşte în apropiere.

Salutând interesul turiştilor pentru această casă mică în faţa căreia un bust al lui Ceauşescu a fost instalat în 2010, Bărbulescu, fost şef al temutei miliţii comuniste din regiune, rămâne un nostalgic al ‘vremurilor bune de demult’. ‘S-au făcut paşi pentru restabilirea adevărului’ cu privire la unchiul său, mai spune el. ‘Istoria îl va repune pe locul care îl merită’, asigură Bărbulescu, potrivit AFP.

Fericiţi că au găsit uşa deschisă, doi bucureşteni cvintagenari eleganţi afirmă că au venit ‘din respect şi să se simtă mai aproape’ de ‘Conducător’.

Venit de asemenea să viziteze casa natală a lui Ceauşescu, Ioan Donga, un înalt funcţionar public sub comunism, a indicat că, la fel ca majoritatea românilor, nu simte ‘niciun regret’ pentru dictator. ‘Au fost prea multe restricţii’, spune el, chiar dacă familia lui ‘nu a dus lipsă de nimic’ în epocă.

Dar execuţia lui Ceauşescu rămâne o rană deschisă: ‘A meritat să fie împuşcat, dar nu aşa cum s-a procedat’, mai adaugă acesta.