Ceauşescu spiona chiar şi morţii. Vezi secretele tiranului, dezvăluite după 22 de ani VIDEO
Securitatea avea informatori până şi în cimitire. Fragmente din două note informative despre funeraliile scriitorului Constantin Noica şi ale academicianului Mihai Beniuc au fost publicate de Evenimentul Zilei.
Fragmentele conţin date culese de martori oculari şi informaţii rezultate din interceptări telefonice. O astfel de interceptare a fost făcută după funeraliile scriitorului Constantin Noica, din seara zilei de 6 decembrie 1987. Emil Cioran i-a telefonat de la Paris fratelui său, Aurel, pentru a se informa despre înmormântare. Acesta i-a relatat că „A fost multă lume, mitropolitul a rostit un discurs elevat şi emoţionant, totul decurgând în bune condiţiuni”. Potrivit Evenimentul Zilei, după ce o personalitate din România comunistă era condusă pe ultimul drum, mai marii Securităţii primeau note informative legate de eveniment.
Vila de la Brădet se vinde cu 1,3 milioane de euro
Una dintre vilele de protocol ale lui Ceauşescu, Casa de Oaspeţi Brădet din judeţul Suceava, este scoasă la vânzare pentru 1,3 milioane de euro. Vila, ridicată în anii ’70, cuprinde două apartamente, şase garsoniere şi un salon de protocol. Nicolae Ceauşescu poposea aici când venea la vânătoare în pădurile din Pătrăuţi sau când efectua vizite de lucru în judeţul Suceava. Avea la dispoziţie un apartament care cuprinde un dormitor cu mobilier de nuc, un birou, baie şi hol. În schimb, Elena Ceauşescu era mult mai pretenţioasă, mobilierul din camera pe care o folosea aceasta fiind de mahon sculptat. În prezent, pentru o noapte în patul lui Nicolae Ceauşescu turiştii trebuie să scoată din buzunar 350 de lei, iar pentru cel al Elenei Ceauşescu – 250 lei.
Ceauşescu, „ctitorul” Universităţii Babeş-Bolyai
Universitatea Babeş-Bolyai este astăzi mărul discordiei în coaliţie! Puţini îşi mai amintesc însă că, în 1959, Nicolae Ceauşescu a fost şeful comisiei responsabile de crearea Universităţii din Cluj. Sarcina primită nu a fost deloc simplă, dar i s-a dat lui Ceauşescu pentru că, printre altele, el superviza atunci din punct de vedere politic Uniunea Tineretului Muncitor şi uniunile studenţeşti.
În martie 1959, la Comitetul Central s-a definitivat unificarea universităţilor Victor Babeş şi Janos Bolyai, scrie Adevărul. „Şcoala reprezintă un mijloc puternic de apropiere între tinerii de toate naţionalităţile, de înlăturare a tendinţelor de izolare naţională şi a învrăjbirii naţionale”, spunea atunci Nicolae Ceauşescu. Motivele erau însă altele. Viaţa universitară clujeană era un ghem unde se înnodau mai multe probleme. Studenţimea, în general, era percepută ca un posibil focar de revolte, mai ales că în 1956, maghiarii din România s-au solidarizat cu contestatarii regimului comunist din ţara vecină. Mai mult, la celebrarea centenarului Unirii din 1859, la Cluj au avut loc revolte socotite naţionaliste”. Din proprie iniţiativă, studenţii au cântat şi au dansat Hora Unirii în piaţa centrală. După acest incident, Gheorghe Gheorghiu-Dej a trimis la Cluj-Napoca mai mulţi oficiali, în frunte cu Nicolae Ceauşescu. După mai multe şedinţe şi întâlniri între oficiali, „unificarea” celor două universităţi a fost realizată.
Legea lustraţiei, după 22 de ani
Adoptată de Parlament în această săptămână, legea lustraţiei nu va avea niciun efect. Asta spun social-democraţii, care acuză jocurile PDL în ceea ce priveşte legea adoptată săptămâna aceasta de Camera Deputaţilor. Totuşi, USL nu va depune nicio contestaţie la CCR.
Legea lustraţiei a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în absenţa opoziţiei şi după ce Puterea a modificat textul legii pe ultima sută de metri. În felul acesta au fost scoşi de sub incidenţa legii premierul Mihai Răzvan Ungureanu, fost membru supleant în conducerea UTC şi noul şef al SIE, Theodor Meleşcanu, fost secretar detaşat la ONU în perioada comunistă.