CEC, banca statului, o duce bine pe banii noştri: de ani de zile statul nu-i ia dividende, iar acum vrea să o capitalizeze cu bani de la buget

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat pentru ECONOMICA.NET că: „Ne aflăm în negocieri cu cei de la Comisia Europeană acum. A fost făcut şi auditat de către PriceWaterHouseCoopers studiul care justifică necesarul unei majorări de 940 de milioane de lei a capitalului social al CEC Bank. De asemenea, am explicat faptul că nu considerăm această măsură a Ministerului Finanţelor ca ajutor de stat, ci mai degrabă ca pe un test al investitorului privat prudent. CEC şi-a atins limitele de capitaluri proprii în baza cărora poate să îşi desfăşoare activitatea de creditare şi pentru a o putea continua are nevoie de majorarea capitalului social”.

Bogdan Chiriţoiu speră a în vara acestui an să se încheie favorabil dialogul cu CE şi statul să poată majora capitalul social al băncii la care este acţionar majoritar cu 940 de milioane de lei, aşa cum a prins Ministerul Finanţelor în bugetul propriu pe 2019.

Indicatorul de solvabilitate al CEC este cu 4 procente sub media sistemului bancar

Într-adevăr, rata de adecvare a capitalului cu activele ponderate la risc, potrivit Basel III, trebuie să fie de minimum 8%-10% pentru creditele cu cel mai mic risc şi creşte exponenţial în funcţie gradul de risc al împrumuturilor şi cerinţelor de la supraveghere şi stabilitate bancară pentru fiecare instituţie de credit, în funcţie de portofoliul deţinut.

Conform ultimului raport financiar disponibil al CEC Bank, cel pe 2017 (pe 2018 nu există decât o estimare de profit printr-o declaraţie a preşedintelui CA al CEC) se observă ca rata fondurilor proprii totale (indicatorul de solvabilitate al băncii) este de 14,04%, inferioară ratei medii de solvabilitate a sistemului bancar care a fost de 18,86% în 2017.

Rata creditelor neperformante la CEC cu 3% mai mare decât media sistemului bancar

Rata creditelor neperformante a fost la 31 decembrie 2017 de 9,12%, în condiţiile în care rata neperformantelor pe întreg sistemul bancar a fost de 6,40%. CEC explică această evoluţie prin faptul că celelalte bănci şi-au curaţat bilanţurile prin vânzarea de neperformante către subsidiare ale băncii mamă aflate în zone cu regim fiscal relaxat.

Dacă la nivelul creditelor pentru persoane fizice, rata neperformantelor este mult mai mică decât media sistemului bancar, la capitolul credite pentru societăţile nefinanciare rata neperformantelor este de 21,67% la CEC în timp ce pe sectorul bancar este de 12,19 %. Prin comparaţie, situaţiile sunt similare şi pentru anul financiar 2016.

Pentru rapoartele financiare din 2016 şi 2017, compania de audit KPMG a dat opinie cu rezerve. Anul acesta probabil vom avea o altă companie pentru realizarea auditului independent, de vreme ce studiul pentru explicarea necesarului de majorare a capitalului social a fost făcut acum de PWC.

Adrian Năstase şi Mihai Tănăsescu au scutit de la plata dividendelor băncile de stat încă din august 2001

OUG 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome deţinute de acesta a fost dată în august 2001 de guvernul condus de Adrian Năstase, în care ministru al Finanţelor era Mihai Tănăsescu. Un singur capitol din această ordonanţă aflată în vigoare şi astăzi permite băncilor cu capital majoritar sau integral de stat să nu plătească statului, în calitate de acţionar, profitul obţinut, dar le permite (nu le obligă) să utilizeze banii respectivi pentru majorarea capitalului social al instituţiei de credit.

„M14(7) Sunt exceptate de la obligaţia repartizării profitului pentru destinaţia şi în cuantumul prevăzut la alin. (1) lit. f) instituţiile de credit cu capital integral sau majoritar de stat. (8) Instituţiile de credit cu capital integral sau majoritar de stat îşi pot majora capitalul social prin utilizarea (capitalizarea) profitului net, cu respectarea prevederilor legale”, spune OUG 64/2001.

La vremea respectivă existau trei bănci de stat: Eximbank, CEC Bank şi BCR. BCR s-a vândut către Erste Bank în 2005, iar din 2002 în acţionariat a intrat alături de statul român şi BERD şi IFC. De aceea, nu este exclus ca OUG 64/2001 să îşi fi dorit să „cosmetizeze” bilanţurile băncilor în vederea privatizării. La vremea respectivă şi CEC era de vânzare.

CEC a utilizat banii din profiturile din 7 ani pentru majorarea capitalului social, iar pentru 4 ani, nu

Raportele financiare ale CEC Bank arată că ultima majorare de capital a fost făcută în 2005. Perfect adevărat! Şi nici o bancă nu ar fi putut îndeplini toate cerinţele impuse în această perioadă de timp de acordul de la Basel I, urmat de acordul de la Basael II şi de vreo trei-patru ani ale Basel IV.

Cu toate acestea, nici în anii în care a avut profit, CEC Bank nu a plătit dividend către acţionarul majoritar, Ministerul Finanţelor. În fiecare an MF a cerut, în fiecare an i s-a arătat hotărârea de guvern prin care CEC Bank putea să nu plătească dividende acţionarilor ci să folosească altfel banii. În perioada 2007 – 2015, capitalul social al băncii de stat a fost majorat exclusiv din profitul net realizat de bancă, în baza aceleaiaşi HG.

Astfel, majorările au fost de circa 122 de milioane de euro (520,74 milioane de lei) în perioada 2007-2015. În 2015 şi 2016, profitul nerepartizat nu a mai fost reinvestit în capitalul social, ci repartizat în contul „rezultat reportat reprezentând profit nerepartizat”. În jur de 19,56 milioane de lei, după cum arată raportul financiar al băncii pe 2017. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu profiturile din 2017 şi din 2018, care au fost împreună de circa 150 de milioane de euro.

Dacă statul cere plata dividendelor, CEC poate avea un minus de circa un miliard de lei din fondurile proprii

Surse din piaţa bancară spun că, „o solicitare a Ministerului Finanţelor către CEC Bank de repatriere a dividendelor neîncasate de statul român şi neplasate în majorarea capitalului social de către bancă, ar duce la scăderea fondurilor proprii ale băncii cu aproximativ un miliard de lei”. În condiţiile unui capital social de 1,350 miliarde de lei scăderea cu circa un milliard de lei nu este deloc mică şi are aproximativ aceeaşi valoare cu suma bugetată de Finanţe pentru majorarea capitalului social.

Calculele realizate de ECONOMICA.NET pe baza rapoartelor financiare puse la dispoziţie de CEC pe site-ul propriu indică circa 156 de milioane de euro rezultaţi din profituri ale băncii şi nerepartizaţi nici ca dividend, nici ca şi contribuţie la majorarea capitalului social al băncii.

În loc de încheiere

CEC Bank a fost prima instituţie de credit care a introdus indicele IRCC care înlocuieşte ROBOR-ul în calculul de formare a dobânzii la credit. Alături de Raiffeisen Bank, este deocamdată singura instituţie de credit care nu a mărit marja de profit adăugată la IRCC în construcţia dobânzii la credite.

Chiar dacă în felul acesta, oferta CEC Bank a devenit una dintre cele mai ieftine existente pe piaţa bancară românească, acordarea împrumuturilor către clienţi este condiţionată de două lucruri. Primul este legat de efectuarea majorării capitalului social al băncii pentru ca ea să îndeplinească cerinţele de capital impuse de BNR şi Basel III (anul 2019 este ultimul an în care se poate realize acest lucru), iar preşedintele Consiliului Concurenţei ne asigură că vom avea toate acordurile de la Comisia Europeană până în vară.

Al doilea lucru este ca statul să nu solicite plata dividendelor restante sau ca managementul CEC Bank, pentru a-şi lua o măsură de protecţie, să includă rapid în capitalul social al băncii toate sumele aflate în acel cont care evidenţiază „rezultatul reportat reprezentând profit nerepartizat”.

Până la închiderea ediţiei nu am primit nici un punct de vedere din partea managementului CEC Bank.