CEDO vrea respectarea termenului pentru noua lege privind imobilele naţionalizate

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, l-a primit vineri, pe Josep Casadevall, vicepreşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, afla într-o vizită oficială în România, însoţit de Santiago Quesada, Grefierul şef al Secţiei a III-a, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de senatorul român.

Potrivit documentului citat, vicepreşedintele Curţii Europene a menţionat importanţa respectării de către România a termenului de 18 luni, care se încheie în iulie, prevăzut în hotărârea pronunţată în octombrie 2010 în cazul Maria Atanasiu contra România, în domeniul imobilelor naţionalizate în regimul comunist, termen în care statul român ar urma să adopte o nouă lege care să asigure o soluţie eficace în acest domeniu.

Titus Corlăţean a menţionat, în timpul discuţiilor, că este necesară identificarea unei soluţii legislative care să asigure respectarea exigenţelor privind despăgubirea echitabilă şi rapidă a foştilor proprietari, dar şi identificarea unei soluţii echitabile care să permită sustenabilitatea rezolvării în plan bugetar a acestei problematici sensibile în anii care urmează, în condiţiile realităţilor socio-economice ale României de astăzi, aflată ca şi celelalte state europene în plină criză economică.

„O soluţie ar putea fi constituită, de exemplu, de hotărârea Broniowski contra Poloniei, pronunţată de Curtea Europeană, în urma căreia Polonia a adoptat o nouă lege în plan naţional care a plafonat la un nivel rezonabil cuantumul despăgubirilor acordate foştilor proprietari, soluţie ce a fost considerată conformă cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi hotărârile în materie ale Curţii Europene”, mai susţine Titus Corlăţean.

MEDIAFAX informa, pe 13 martie, că Guvernul a decis suspendarea pentru şase luni a emiterii titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. Informaţia a fost confirmată ulterior de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, care a precizat că măsura este necesară pentru „consolidarea” cadrului normativ necesar aplicării legislaţiei în domeniu şi reprezintă rezultatul unui audit intern, al hotărârii CEDO de rezolvare a problemei restituirilor în maximum 18 luni, termen care expiră în luna iulie, şi al faptului că statul mai deţine puţine acţiuni la Fondul Proprietatea.

„Este vorba de suspendarea pe o perioadă de şase luni a emiterii titlurilor de despăgubire către Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor, a emiterii titlurilor de conversie şi a procedurilor privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri”, a spus Suciu. El a precizat că în acest interval de şase luni va fi elaborat un alt act normativ care va reglementa procesul de retrocedare.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate în cadrul auditului realizat la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor, unde peste 80% din dosarele soluţionate pe fond funciar nu aveau ataşate certificatele de moştenitor, conform unei verificări efectuate de Ministerul Finanţelor.

Titlurile de despăgubire sunt certificate emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele statului, care incorporează drepturile de creanţă ale deţinătorilor asupra statului român corespunzător despăgubirilor acordate. Acestea pot fi valorificate prin conversie în acţiuni emise de Fondul Proprietatea sau prin preschimbarea în titluri de plată.

În prezent, statul mai deţine, prin Ministerul Finanţelor, doar 2,69% din acţiunile Fondului Proprietatea, pachet însă blocat la depozitatul central deoarece a subscris titlurile, dar nu a participat cu aport în acţiuni la alte companii. În acelaşi timp, statul mai are un pachet nesemnificativ, reprezentând 0,04% din acţiunile FP.

Surse oficiale au declarat, marţi dimineaţa, agenţiei MEDIAFAX că Guvernul intenţionează să suspende pentru şase luni emiterea titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist, invocând lipsa de fonduri.

Conform legii, persoanele îndreptăţite pot opta pentru acordarea despăgubirilor băneşti în cuantum de până la 500.000 de lei, urmând ca pentru diferenţă să primească acţiuni la Fondul Proprietatea.

Dacă suma solicitată este de până la 250.000 de lei plata se face printr-o singură tranşă, iar în caz contrar în două tranşe, pe o perioadă de doi ani.

Până la finele lunii ianuarie au fost înregistrate la ANRP 25.222 dosare cu cereri de opţiune.

Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar din ANRP a emis până la sfârşitul lunii ianuarie 11.354 titluri de conversie, transmise Depozitarului Central pentru înregistrarea în registrul acţionarilor Fondului Proprietatea, valoarea opţiunilor în acţiuni totalizând 13,38 miliarde lei.

În privinţa valorificării titlurilor prin acordarea despăgubirilor în numerar ANRP a emis 4.452 titluri de plată, în valoare de 616,6 milioane lei.

Suma necesară pentru acordarea despăguburilor în numerar persoanelor îndreptăţite, pentru dosarele de opţiune care nu au fost plătite, este de 1,6 miliarde lei.

ANRP are pentru anul în curs, la capitolul Despăgubiri civile, un buget de 479,7 milioane lei.