Cehii îşi aleg pentru prima dată preşedintele prin sufragiu universal direct

Turul doi, prevăzut la 25 şi 26 ianuarie în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine sâmbătă o majoritate absolută, ar urma să departajeze între cei doi favoriţi, şi anume Milos Zeman, premier de stânga în perioada 1998-2002, şi Jan Fischer, care a condus un cabinet provizoriu (de centru) în perioada 2009-2010.

Ultimele sondaje îi creditează cu 20 până la 25% din intenţiile de vot, Zeman înregistrând un uşor avantaj. Ei sunt urmaţi, în sondaje, de trei candidaţi din partea unor partide politice.

Însă tinerii cehi ar prefera să îl vadă preşedinte pe Vladimir Franz, un compozitor şi pictor, care are corpul tatual.

În opinia lor, „Avatarul” sau „Franz Joseph al II-lea” candidează cu succes împotriva politicienilor. „Vreau să mobilizez societatea civilă, pentru ca oamenii să reflecteze mai mult şi să citească printre rânduri”, afirmă acest artist nonconformist, care oscilează între locurile trei şi şase în sondaje.

„Nu sunt sigur că sondajele sunt absolut credibile pentru aceste prime alegeri prezidenţiale prin sufragiu universal direct”, declară pentru AFP politologul Tomas Lebeda de la Universitatea carol din Praga.

„În alegerile legislative, alegătorii decid în mod raţional, potrivit programului economic al partidelor. Dar totul sugerează că aceşti factori vor avea un rol mai puţin important în cadrul acestor alegeri prezidenţiale”, apreciază el.

Partidele politice sunt reprezentate de vicepreşedintele social-democraţilor (CSSD) Jiri Dientsbier, şeful diplomaţiei Karel Schwarzenberg, din cadrul partidului de dreapta TOP 09 şi vicepreşedintele altei formaţiuni de dreapta, OSD, Premysl Sobotka.

Trei femei doresc, de asemenea, postul suprem în stat, şi anume preşedinta mişcării eurosceptice „Suveranitatea” Jana Bobosikova, actriţa şi fosta deputată Tatana Fischerova şi eurodeputata creştin-democrată Zuzana Roithova. Şansele lor sunt, totuşi, minime.

Fischer şi Zeman ar putea să se înfrunte în turul doi, în contextul în care în ţară are loc o dezbatere cu privire la apartenenţa lor la partidul comunist (KSC) înaintea „Revoluţiei de catifea” din 1989.

Zeman a aderat la KSC în perioada „Primăverii de la Praga”, în 1968, fiind exclus doi ani mai târziu, în cursul epurărilor care au avut loc după ocuparea ţării de către trupele sovietice. În schimb, Fischer este denunţat drept un „carierist”, în perioada 1980-1989, când a fost comunist.

„Nu vreau ca preşedintele ţării mele să fie un fost membru al unui partid-criminal”, declară pe un ton indignat gimnasta Vera Caslavska, de şapte ori campioană olimpică în 1964 şi 1968, persecutată în anii ’70 şi ’80.

„Îmi dau perfect seama că mulţi oameni oneşti au aderat la partid, sub influenţa circumstanţelor, şi că regretă acest lucru astăzi. Dar ei nu candidează la preşedinţie”, a subliniat ea.

Fischer îşi face, în prezent, autocritica. „Am greşit, am învăţat lecţia”, dă el asigurări.

Noul preşedinte va fi al treilea de la proclamarea independenţei Republicii Cehe, în 1993, după fostul disident Vaclav Havel, decedat în 2011, şi euroscepticul Vaclav Klaus. Al doilea mandat de cinci ani al acestuia din urmă expiră la 7 martie.

Ambii au fost aleşi de către Parlament, printr-o procedură criticată pentru complexitatea sa. Deputaţii au decis, în februarie 2012, ca şeful statului să fie ales prin sufragiu universal direct.

Deşi nu dispune de prerogative atât de extinse ca în Statele Unite sau Franţa, preşedintele ceh nominalizează sau destituie premierul şi alţi membrii ai guvernului, promulgă legile adoptate de către Parlament sau le opune un vot de veto, pe care Parlamentul îl poate evita revotând textul.

Preşedintele alege, de asemenea, membrii Consiliului politic monetar al Băncii centrale, numeşte judecători şi generali de armată.