În cazul depozitelor şi conturilor bancare, al acţiunilor şi drepturilor de proprietate intelectuală, veniturile suplimentare vor fi astfel impozitate cu 21,5%, contribuţia pentru sănătate (CASS) adăugându-se la cota de impozitare a câştigurilor de 16%.
Spre exemplu, la o sumă economisită de 10.000 de lei într-un depozit bancar pe o perioadă de un an, la cea mai bună dobândă din piaţă, de 2,35%, deponentul ar avea un câştig brut de 235 de lei.
Din această sumă se reţinea până la finele anului trecut cota de impozitare de 16% aplicată la veniturile din dobândă, astfel că persoana rămânea cu un câştig de 197,4 lei. De la 1 ianuarie, se va scădea şi contribuţia CASS de 5,5%, venitul net din dobândă fiind de 184,4 lei.
În schimb, pentru cea mai slabă dobândă practicată în piaţă pentru depozitele la un an, de 0,85%, câştigul brut ar fi fost de 85 de lei, din care deponentul ar rămâne cu 66,7 lei.
Noua taxă nu are însă un impact semnificativ pentru sumele mici ţinute în bănci.
La o sumă economisită de 1.000 de lei timp de un an, cu cea mai mare dobândă, o persoană ar obţine un venit suplimentar de 23,5 lei, din care va retrage la scadenţa depozitului 18,4 lei, în urma impozitării, pe lângă suma depusă. Până la 31 decembrie, ar fi câştigat 19,7 lei, fără contribuţia CASS.
Cei care obţin venituri din dividende vor plăti o cotă de 10,5%, după aplicarea contribuţiei pentru sănătate de la 1 ianuarie 2017, potrivit Codului Fiscal intrat în vigoare anul trecut.
Din ianuarie 2016, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la 5%, în urma modificării Codului Fiscal, însă din acest an se adaugă CASS de 5,5%.
Astfel, anul trecut a fost cel mai profitabil pentru acţionarii care au primit dividende, întrucât au fost taxaţi cu cea mai mică cotă.
Cei care vor încasa dividende în acest an vor da la stat 10,5% din câştig.
Tot în Codul Fiscal a fost prevăzută plafonarea bazei de calcul a contribuţiei CASS la echivalentul a cel mult cinci salarii medii brute pe economie.