Cei mai „curtaţi” IT-işti câştigă şi 4.000 de euro net lunar. Ce ştiu să facă şi de ce sunt greu de recrutat – analiză

Pe piaţa românească avem insuficienţi specialişti IT pe zona de programare – Java, Python, Ruby, Big Data, dar şi pe securitate IT, administrare şi dezvoltare SAP. Candidaţii cu peste doi ani experienţă în utilizarea limbajelor Python şi Ruby, a tehnologiei Big Data şi specialiştii cu minimum doi experienţă în SAP sunt foarte căutaţi pe piaţa muncii, dar tot mai greu de recrutat, a explicat într-un interviu acordat ECONOMICA.NET Gina Crăciun, consultant Professional Placement Adecco România, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa românească de recrutare.

Ofertele salariale făcute de Adecco şi acceptate de specialiştii rari din aceste domenii pornesc 1.700 de euro net pe lună şi ajung chiar peste 3.400 de euro net lunar pentru programatorii cu peste doi ani experienţă în utilizarea limbajelor Phyton sau Ruby. Specialiştii cu cel puţin doi ani experienţă în Big Data sunt recrutaţi de Adecco pe salarii nete care pornesc de la 1.600 de euro şi care uneori depăşesc 3.200 de euro pe lună, în vreme ce dezvoltatorii SAP cu peste trei ani experienţă relevantă sunt recrutaţi de Adecco pe salarii care ajung şi la 4.000 de euro net lunar, au spus pentru Economica.net consultanţii companiei de recrutare Adecco.

Profilurile IT-iştilor cel mai greu de recrutat. Cine sunt şi pe ce salarii sunt recrutaţi

Tehnologiile pentru care avem insuficienţi specialişti IT pe piaţă sunt profilurile de JavaScript şi, mai ales, cele cu framework-urile Angular şi Node.Js. PHP-ul este în continuare o tehnologie pentru care găsim cu dificultate candidaţi. Sunt mulţi PHP-işti care dezvoltă site-uri mici cu utilizatori puţini, iar un bun recrutor trebuie să ştie să diferenţieze aceşti dezvoltatori, care de cele mai multe ori sunt web designeri, de cei care chiar ştiu să facă programare. Aşadar, provocarea este să găseşti programatori care au lucrat cu framework-uri, baze de date şi care au dezvoltat site-uri complexe cu mulţi utilizatori. Odată cu explozia comerţului electronic, a devenit din ce în ce mai greu să atragi şi să păstrezi candidaţi seniori specializaţi în PHP (vorbim despre oameni care au peste trei ani experienţă în PHP). Aceştia sunt recrutaţi de majoritatea companiilor care lucrează în comerţul electronic. Un exemplu în acest sens este eMag, care a angajat într-un an cel puţin 400 dezvoltatori, dintre care majoritatea au fost PHP developeri, a spus pentru ECONOMICA.NET Andreea Călugărescu, Professional Placement Team Leader la Adecco România.

Recrutorul a adăugat că, de obicei, programatorii PHP cu peste trei ani experienţă relevantă sunt recrutaţi de Adecco pe salarii cuprinse între 2.000 euro şi 2.700 euro net lunar.

Din cauza numărului scăzut de specialişti de pe piaţă, atragerea candidaţilor cu peste doi ani experienţă în utilizarea limbajelor Python şi Ruby, tehnologiei Big Data şi a specialiştilor cu cel puţin doi ani experienţă în SAP se dovedeşte dificilă. Şi specialiştii în IT Security (atât juniorii, cât şi seniorii) sunt din ce în ce mai căutaţi pe piaţă şi totodată greu de găsit, odată cu dezvoltarea IoT (internet of things), iar pentru a atrage candidaţi, companiile sunt dispuse să aloce bugete pentru training-uri şi obţinerea de certificări, a spus Gina Crăciun, consultant la Professional Placement Adecco România, pentru Economica.net.

Salarii de la 2.000 de euro până la 4.000 de euro „în mână” lunar pentru dezvoltatorii SAP cu peste trei ani experienţă în domeniu.

Specialiştii Big Data cu peste doi ani experienţă relevantă în acest domeniu sunt recrutaţi de Adecco pe salarii nete care pornesc de la 1.600 euro şi uneori depăşesc 3.200 euro pe lună.
Programatorii Ruby şi Phyton cu peste doi ani experienţă în oricare dintre aceste limbaje sunt recrutaţi de Adecco pe salarii nete care pleacă de la 1.700 de euro pe lună şi care uneori depăşesc 3.400 de euro lunar.
Pentru dezvoltatorii SAP, salariile oferite pleacă de la 1.000 de euro net lunar pentru candidaţii cu peste un an experienţă relevantă în domeniu şi ajung la 2.000 de euro net – 4.000 de euro net lunar pentru cei cu peste trei ani experienţă relevantă în domeniu.
Candidaţii specializaţi în IT security au fost recrutaţi de Adecco pe salarii nete cuprinse între 1.000 de euro şi 2.500 de euro net lunar. Informaţiile privind salariile cu care sunt recrutaţi specialiştii IT, ale căror profiluri le-am enumerat mai sus, au fost comunicate pentru Economica.net de către recrutorii Gina Crăciun şi Andreea Călugărescu.

Javascript, Java şi C#/.NET sunt cele mai căutate limbaje de programare în acest moment, conform studiului Stack Overflow. Având în vedere numărul mare de poziţii deschise şi faptul că cei care care au peste patru ani de experienţă în domeniu sunt şi cel mai puţin dispuşi să facă o schimbare, chiar dacă există premisele unei provocări profesionale, atragerea candidaţilor este din ce în ce mai dificilă, unele poziţii rămânând descoperite de la trei până la şapte luni, ne-a spus Gina Crăciun.

Programatorii C# cu peste trei ani experienţă în domeniu, angajaţi pe salarii care uneori depăşesc 2.900 de euro net lunar. 

De exemplu, programatorii Java cu peste trei ani experienţă relevantă în domeniu sunt recrutaţi de Adecco pe salarii nete care pornesc de la 2.000 de euro şi depăşesc 3.300 de euro pe lună, în vreme ce programatorii C# cu peste trei ani experienţă relevantă sunt recrutaţi de consultanţii Adecco pe salarii care pleacă de la 1.800 de euro net lunar şi care depăşesc în unele cazuri 2.900 de euro lunar, au explicat pentru Economica.net recrutorii Adecco.

Companiile mici, start-up-urile, companiile care nu au un brand de angajator puternic sunt adesea puse în situaţia de a-şi mări bugetele şi de a oferi beneficii şi facilităţi suplimentare pentru a putea atrage candidaţi. Mărirea salariilor este însă o soluţie pe termen scurt, pentru că există tot timpul riscul ca alte companii să vină cu bugete şi mai mari pentru atragerea candidaţilor, e de părere Gina Crăciun.

Pentru poziţiile nişate, identificarea şi atragerea specialiştilor IT este o adevărată provocare. În proporţie de peste 80% dintre cazuri, vorbim despre candidaţi pasivi (adică oameni care nu-şi caută de muncă) care sunt atraşi în procesul de recrutare prin diferite canale. În funcţie de profilul căutat, recrutorii se concentrează pe atragerea candidaţilor din companii cu domenii de activitate şi proiecte similare. Pentru a lărgi plaja de candidaţi, căutările nu se limitează doar la oraşul în cauză, ci se are în vedere şi disponibilitatea candidaţilor de a se reloca, a adăugat Gina Crăciun.

Programatorii Java, Ruby, Python, dar şi specialiştii Big Data, printre cei mai curtaţi IT-işti. Se vede şi-n ofertele de angajare. 

Programatorii Java şi specialiştii în tehnologii Big Data câştigă cu aproximativ 10% – 15% mai mult decât ceilalţi programatori, iar cei specializaţi în Ruby sau Python încasează cu 20% – 30% mai mult decât restul programatorilor. De cele mai multe ori, aceştia iau în considerare să-şi schimbe locul de muncă dacă reprezintă un pas înainte fie din punct de vedere financiar (adică o creştere cu 10% – 30%), fie din punct de vedere al complexităţii proiectelor sau tehnologiilor cu care lucrează. Flexibilitatea în alegerea tehnologiilor, posibilitatea de a lucra în viitor la alte proiecte, un mediu lipsit de rigiditate şi libertatea de a lua decizii sunt alte aspecte de care aceştia ţin cont când îşi schimbă angajatorul, a explicat Gina Crăciun pentru Economica.net.

Companiile contraofertează angajaţii valoroşi când anunţă că vor să plece la concurenţă. Cei mai mulţi angajaţi acceptă contraoferta, dar peste cel mult un an tot pleacă la concurenţă.

Pentru a nu pierde persoane valoroase din echipă, angajatorii sunt dispuşi să contraoferteze angajaţii în momentul în care aceştia anunţă decizia de a părăsi compania, iar in peste 60% dintre cazuri, contraofertele sunt şi acceptate de angajaţi. Ca să nu piardă angajaţii valoroşi, companiile le oferă creşteri ale salariului de bază şi cu 30 – 40%, ne-a spus Gina Crăciun.

De cele mai multe ori, la baza deciziei de face o schimbare de job se află un cumul de factori, nu doar nivelul salarial, aşadar aceştia ajung să părăsească compania într-un orizont de timp de 6-12 luni de la momentul la care au fost contraofertaţi. În ultimul an ne-am confruntat cu numeroase astfel de situaţii. Un exemplu este cazul unui Java Developer cu o experienţă de trei ani, care a fost ofertat pentru a face parte din echipa clientului nostru, o companie de software development. Ca urmare a primirii unei contraoferte care presupunea o mărire salarială cu 25% şi posibilitatea de a lucra de acasă între cinci – opt zile pe lună, acesta a decis să se retragă din procesul de recrutare şi să accepte contraoferta. După opt luni, acesta a început o colaborare cu un start-up, a explicat Gina Crăciun pentru Economica.net.

Pentru posturi de nişă, recrutorii se orientează şi către IT-işti români care muncesc în străinătate.

„Cei plecaţi în străinătate sunt şi ei în vizorul nostru. Procesul este dificil, fiindcă aceştia acceptă oferte în ţară dacă salariile oferite sunt similare celor avute în străinătate şi dacă din punct de vedere personal consideră că este momentul să revină în ţară. O parte dintre specialiştii IT care revin optează pentru freelancing, pentru că în acest fel pot avea un program flexibil, pot fi implicaţi în proiecte diversificate, şi din punct de vedere financiar pot ajunge la un nivel salarial superior celor din alte ţări, lucrând pe posturi full-time. Freelancerii se pot implica în mai multe proiecte simultan, pentru companii din ţară şi din străinătate, iar tarifele lor sunt stabilite în cele mai multe cazuri pe oră sau pe proiect. În acest fel, veniturile lor lunare pot fi cu 50% – 150% mai mari decât ale IT-iştilor angajaţi”, a spus Gina Crăciun pentru Economica.net.

Andreea Călugărescu, Professional Placement Team Leader la Adecco România, ne-a spus că nu a avut foarte multe proiecte care să presupună relocarea românilor în ţară şi pentru că, din fericire, în industria IT exodul creierelor nu mai este atât de mare ca în alte industrii sau cum era acum 10 ani.

„Ca profil soft skills, dezvoltatorii care revin din alte ţări sunt mult mai deschişi la schimbare, tendinţe şi tehnologii noi, şi mult mai cooperanţi, pentru că au fost nevoiţi să se adapteze altor culturi şi moduri de lucru. În cazul freelancerilor, ei preferă medii de lucru mai puţin formale. Sunt mai greu adaptabili când vine vorba de proceduri sau medii de lucru foarte rigide, aşa că se integrează mai degrabă în startup-uri sau companii cu o cultură antreprenorială. Dar şi în cazul startup-urilor, pentru candidaţii seniori este important ca organizaţia să aibă produse deja lansate, clienţi stabili şi un business consistent care generează venituri suficiente pentru investiţii şi crestere”, a adăugat Andreea Călugărescu.

Pe piaţa din România avem deficit de specialişti IT atât pe zona de programare (Java, Python, Ruby, Big Data), cât şi pe securitate IT, administrare şi dezvoltare SAP. Oraşele în care se resimte acut acest deficit sunt Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi, unde există un număr mai ridicat de companii software şi centre de excelenţă în IT. Odată cu eliminarea condiţiei ca angajatorul să fi realizat venituri de peste 10.000 dolari din vânzarea de softuri în anul anterior, tot mai multe companii care tatonau piaţa vor fi atrase să îşi deschidă sedii în România, astfel noi estimăm o creştere a cererii de specialişti IT, a spus pentru Economica.net Gina Crăciun.

Înainte ca o companie să ia decizia de a deschide un centru de dezvoltare în România, evaluează foarte bine piaţa din punctul de vedere al profilurilor candidaţilor căutaţi, al nivelului salarial, beneficiilor şi facilităţilor oferite. Aşadar, în cele mai multe cazuri, companiile care intră pe piaţă sunt pregătite să ofere salarii competitive care să le permită să atragă candidaţi, şi pun accent pe alegerea locaţiei şi amenajarea birourilor, astfel încât să creeze un mediu de lucru plăcut, cu zone de relaxare (biliard, ping-pong, foosball, jocuri video). Unii dintre clienţii noştri, companii care nu au un brand de angajator foarte puternic, compensează prin crearea unui mediu de lucru degajat şi informal, program de lucru flexibil şi posibilitatea de a lucra de acasă. De asemenea, blochează câteva ore săptămânal pentru socializare, pentru diverse jocuri (foosball, ping-pong) sau pentru ieşiri regulate. Pentru cei care optează să ajungă la birou cu bicicleta se pun la dispoziţie duşuri şi se încurajează un stil de viaţă sănătos prin acoperirea costurilor pentru fructe la birou, a abonamentelor la sală şi prin oferirea serviciilor de masaj, a adăugat Gina Crăciun, consultant la Professional Placement Adecco România.

IT-iştii autodidacţi, tot mai căutaţi pe piaţa muncii

Comparativ cu alte domenii de activitate, în industria IT studiile de specialitate au început să nu mai cântărescă atât de mult în procesul de selecţie, accentul fiind pus mai degrabă pe tipul şi complexitatea proiectelor în care au fost implicaţi, framework-urile folosite, gândirea logică şi chiar proiectele dezvoltate acasă, atunci când ne referim la roluri de entry level. Cu toate acestea, există companii pentru care absolvirea studiilor de specialitate, preferabil facultăţi de stat, este un criteriu esenţial pentru posturi care presupun până la trei ani de experienţă. Deşi studiile universitare nu pregătesc suficient absolvenţii pentru a lucra pe o poziţie în IT, ele pun bazele unei cariere în domeniul IT, ajută la dezvoltarea spiritului analitic şi gândirii logice şi sunt foarte relevante atunci când se caută programatori care să ştie să programeze object oriented, ne-a spus Gina Crăciun.

Pentru unii angajatori, de cele mai multe ori companii nonIT, care recrutează pentru departamentele de software development, sunt importante studiile de specialitate ale candidaţilor, deoarece creează baza de cunoştinţe tehnice, ajută la dezvoltarea spiritului analitic şi gândirii logice, şi sunt foarte relevante mai ales în cazurile în care dezvoltatorii căutaţi trebuie să programeze object oriented, a adăugat Gina Crăciun.

În cazul candidaţilor seniori, studiile absolvite contează într-o proporţie foarte mică, în schimb, experienţa şi demonstrarea abilităţilor în discuţii tehnice şi probe practice sunt relevante pentru angajatori. În cazul candidaţilor seniori sau celor care ocupă roluri de middle management, deşi abilităţile tehnice sunt definitorii în procesul de selecţie, ei trebuie să se potrivească şi culturii organizaţionale, echipei şi stilului de lucru, să fi demonstrat angajament şi abilitatea de a lucra în echipă. Aşadar, competenţele „soft” sunt cu atât mai importante în selecţia IT-iştilor, cu cât poziţia are mai mult impact în echipă şi în afacere, a mai spus Gina Crăciun în interviul acordat pentru Economica.net.