Marii fermieri: Calamitate la cereale. Încă o săptămână fără ploaie şi pierdem porumbul

Seceta extremă cu care se confruntă România de o lună a produs pagube mari în agricultură pe toate categoriile de culturi dar în special pe cele de de toamnă, cel mai afectat fiind porumbul dar şi floarea soarelui, sfecla şi orzul. Potrivit estimărilor făcute pentru ECONOMICA.NET de cei mai mari fermieri din România ne putem aştepta la o scădere a producţiei de porumb cu cel puţin 50% iar la grâu cu 35-40%. Situaţia nu ar fi deloc gravă dacă o bună parte din ogoare ar fi irigate dar acum, la nivel naţional, circa 300.000 de hectare sunt irigate dintr-un total de aproape 7 milioane cultivate, deci sub 5% din total.

Efectele unei producţii mult diminuate  vor fi scumpirea alimentelor şi revenirea României la statutul de importator net de unde în 2011 fusese unul din marii exportatori din Europa.

„Vorbim de un dezastru.  La grâu, nu cred că putem vorbi de mai mult  de 1,8 tone la hectar în medie iar la porumb mi-e şi frică să fac o estimare. Între 2,5 şi 3 tone. Dacă săptămâna asta şi cea viitoare nu plouă, la revedere porumb”, spune Culiţă Tărâţă, cel mai mare agricultor al ţării care exploatează 70.000 de ha de teren agricol în Neamţ şi Insula Mare a Brăilei. Vorbind despre propriile rezultate, Tărâţă spune că nu va scoate mai mult de 10-12 tone de porumb la hectar faţă de 14-15 tone anul trecut şi asta pentru că a irigat toată suprafaţă plantată. Diferenţa cea mai mare se vede la grâu. Astfel, fermierul aşteaptă o recoltă de 6,8 tone la hectar pentru suprafeţele de grâu irigate ( anul trecut făcea 9-10 tone) şi de doar 1,5 tone pe 10.000 de hectare care nu sunt irigate.

Citeşte aici primele estimări ale oficialilor de stat privind producţia de grâu

Tărâţă mai spune şi că statul ar trebui să despăgubească agricultorii care înregistrează pierderi mari din cauza vremii potrivnice şi îl dă ca exemplu pe fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeş care în 2007, un an extrem de secetos, a oferit câtre 500 de lei pentru fiecare hectar calamitat. În prezent, Remeş se află în închisoare pentru fapte de corupţie.

Omul de afaceri Ioan Niculae, cu exploataţii agricole de 55.00 de hectare, vorbeşte despre o calamitate la porumb estimând o recoltă medie la nivel naţional de 2,3 tone la hectar, la jumătate faţă de anul trecut. „Nu există niciun proiect concret de refacere a sistemului naţional de irigaţii deşi se pot accesa fonduri europene pentru asta. Portughezii şi-au creat tot sistemul de irigaţii cu bani europeni şi acum  obţin peste 12 tone la hectar pe un sol nisipos, mult mai prost decât al nostru. Dacă nu se reface sistemul de irigaţii, în câţiva ani murim cu toţii”, arată Niculae. Opinia acestuia este împărtăşită şi de Tărâţă care spune că orice investiţie în irigaţii se amortizează foarte repede „în maxim doi ani, chiar un an şi jumătate”.

Adrian Porumboiu are 50.000 de hectare de teren agricol în Vaslui. El este mai rezervat în aprecieri. Nu vrea să spună decât că „situaţia nu este deloc bună. Vor fi mari probleme dacă nu plouă repede”.

Producţiile în scădere cauzate de secetă sunt o caracteristică a acestui an în întreaga lume. La fel, creşterea de preţ a produselor agricole. În SUA, spre exemplu,  preţul porumbului a crescut cu 40% doar în ultima lună iar preţul grâului la bursa din Paris a ajuns la 250 de euro tona de la 200 de euro la începutul anului. Mai mult, în Rusia şi Ucraina milioane de hectare cultivate cu cereale sunt calamitate de îngheţul din iarnă şi seceta din prezent.

Scumpirea generalizată a produselor agricole va duce la o scumpire a alimentelor, susţin fermierii români. „Vor exista scumpiri pentru că producţia mică pune presiune pe agricultori să ridice preţurile pentru a recupera din pierderi”, explică Tărâţă.

Anul trecut a fost cel mai bun pentru agricultura românească de după Revoluţie. Productia de cereale a atins 20,8  milioane de tone, cu o producţie de porumb de11,6 milioane de tone şi de grâu de 7,1 milioane de tone. România a fost al doilea, respectiv al cincilea producător din Europa pentru aceste cereale. Exporturile de produse agricole au totalizat 2,8 miliarde de euro.

În 2011, agricultura a fost şi un important motor de creştere economică, asigurând 0,7% din creşterea totală de 2,5% şi reprezentând între 8 si 10 procente din PIB.