Vânzător, şofer şi profesor – cele mai aglomerate ocupaţii din România. Directorii sunt mai mulţi decât paznicii

Peste 233.000 de români lucrează cu contract de muncă şi program întreg ca vânzători, lucrători şi casieri în magazine; mai bine de 200.000 de români muncesc legal ca şoferi, în vreme ce peste 184.000 de români sunt profesori şi specialişti în învăţământ cu studii superioare, reiese din analiza grupelor minore de ocupaţii din cea mai recentă anchetă asupra salariilor pe ocupaţii, a Institutului Naţional de Statistică. 

Cum arată România care lucrează cu forme legale

Peste 233.000 români lucrează în magazine cu CM în posturi de vânzători, lucrători comerciali, casieri (încadraţi cu studii medii).

Peste 100.000 de vânzători activau, la momentul cercetării INS, în magazinele din toată ţara:

Peste 200.000 de români sunt încadraţi ca şoferi (de autoturisme, autobuze, tramvaie şi autocamioane).

Cei mai mulţi lucrează ca şoferi de autocamioane.

Peste 184.000 de români peformează în posturi de profesori şi specialişti în învăţământ cu studii superioare. 

Cei mai mulţi sunt profesori în învăţământul secundar. 

Peste 176.000 de specialişti (nu au fost incluşi medicii) activează în domeniul sănătăţii umane (asistenţi, surori medicale, fizioterapeuţi, lucrători pe ambulanţă, practicieni de medicină alternativă, opticieni, paramedici etc.).

Iată, defalcat, ocupaţiile cu cei mai mulţi salariaţi din domeniu (fără medici): 

Asistenţi medicali generalişti: peste 82.000;
Îngrijitori în domeniul sănătăţii: aproape 44.000;
Tehnicieni şi asistenţi de farmacie: peste 15.800;
Îngrijiri la domiciliu: peste 12.200;
Specialişti în domeniul sănătăţii neclasificaţi în grupele de bază anterioare: peste 6.600;

Peste 127.000 de români sunt încadraţi ca directori generali, directori executivi şi asimilaţi;

Paznicii şi personalul de supraveghere, inginerii, constructorii şi montatori de structuri metalice, mecanicii şi instalatorii de echipamente electrice, montatorii de linii electrice, electricienii construcţii urmează în clasamentul ocupaţiilor celor mai mulţi români.

Câţi români profesează ca ingineri, economişti, medici, şi unde se află aceste profesii în clasamentul ocupaţiilor celor mai mulţi români:

Paznici şi personal de supraveghere: aproape 119.000;

Ingineri şi asimilaţi: peste 113.000. Ocupaţiile cu cei mai mulţi salariaţi ingineri sunt: ingineri mecanici: 31.454; ingineri constructori: peste 19.000; ingineri electronişti: peste 17.000; ingineri tehnologi şi de producţie: peste 11.000; ingineri electricieni: peste 10.000;

Constructori şi montatori de structuri metalice: peste 90.000;

Mecanici şi instalatori de echipamente electrice, montatori de linii electrice, electricieni construcţii şi asimilaţi: aproape 82.000;

Funcţionari în evidenţa stocurilor: aproape 81.000;

Asamblori de maşini şi echipamente (mecanice, electrice, electronice): peste 74.000;

Manipulanţi de marfă: peste 70.000;

Mecanici (de autovehicule; motoare şi avioane; maşini agricole şi industriale): aproape 61.000;

Economişti: aproape 58.000;

Muncitori necalificaţi în construcţia clădirilor: aproape 52.000;

Bucătari, chelneri şi barmani: aproape 50.000;

Proiectanţi de software, analişti programatori şi programatori de aplicaţii: aproape 45.000;

Administratori de clădiri: peste 42.000;

Specialişti consultanţi în domeniul financiar şi al investiţiilor: peste 41.000;

Educatori şi instructori: peste 36.000;

Medici (de familie, specialişti şi dentişti): peste 32.000 (la momentul efectuării cercetării INS, în octombrie 2013);

Conducători de unităţi din domeniul comerţului: peste 21.000;

Care sunt grupele majore de ocupaţii în care se găsesc cei mai mulţi români

Aproape 789.000 români lucrează în posturi de specialişti, avem peste 570.000 de muncitori calificaţi, mai bine de 553.000 de lucrători în servicii şi peste 531.000 de muncitori necalificaţi, toţi încadraţi cu forme legale, potrivit celor mai recente măsurători realizate de INS, respectiv ancheta asupra salariilor pe ocupaţii, din luna octombrie 2013, cea mai recentă anchetă de profil făcută de instituţie, comunicată ECONOMICA.NET.

Iată, în valori absolute, ocupaţiile majore ale celor mai mulţi români salariaţi:

Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (cu studii superioare): 788.914. Cei mai mulţi sunt încadraţi ca specialişti în relaţii publice (peste 20.000) şi specialişti în religie (peste 16.000);

Muncitori calificaţi şi asimilaţi: 570.366;

Lucrători în servicii: 553.999;

Muncitori necalificaţi: 531.851. Ocupaţiile cu cei mai mulţi salariaţi muncitori necalificaţi: manipulanti de marfă (70.099), muncitori necalificaţi în construcţia de clădiri: (51.877).

Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente (care au dobândit calificarea în licee de specialitate, şcoli profesionale sau prin practică la locul de muncă): 468.395;

Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (absolvenţi ai învăţământului liceal, postliceal şi de maiştri): 362.879. Cea mai numeroasă ocupaţie din această grupă este cea de tehniciani pentru operaţiuni în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (peste 19.600);

Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori: 304.112;

Funcţionari administrativi (cu studii medii): 249.374.

Metodologie

INS a inclus în această cercetare toate întreprinderile active cu personalitate juridică, a căror activitate principală este cod 01-96 (este conform diviziunilor CAEN Rev.2), mai puţin Administraţie publică şi apărare. Nu au fost incluşi în ancheta INS salariaţii cu statut de funcţionar public, magistrat (judecãtor, procuror) şi asimilaţi, demnitar public şi asimilaţi.
Ancheta INS a vizat salariaţii cu contract de muncă declarat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, pentru care angajatorii au completat Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (D112) şi salariaţi cu program complet de muncă, care au fost plătiţi 23 de zile în luna octombrie 2013, chiar dacă au absentat de la locul de muncă din cauza zilelor de concediu medical plătite din fondul de salarii. Sunt excluşi din sfera de cuprindere ucenicii şi persoanele cu mai puţin de o normă întreagă.

Precizări conceptuale
Ocupaţia este specialitatea/calificarea practicată efectiv la locul de muncă, în vreme ce profesia este specialitate/calificarea obţinută prin studii. Cele două noţiuni (ocupaţie şi profesie) sunt superpozabile doar în cazul în care activezi în specialitatea în care ai obţinut competenţe recunoscute formal.