Cei mai mulţi români se îmbolnăvesc de hepatită virală C în spitale şi la stomatolog. Statul ştie
România, ţara în care ai cele mai mari şanse să te îmbolnăveşti de hepatită C chiar în spitale şi la stomatolog.
În campaniile de conştientizare privind cauzele infectării cu virusul hepatitei C (VHC), medicii atrag atenţia că VHC se transmite cel mai des prin contactul cu sângele unei persoane infectate. Ce nu spun însă e că majoritatea românilor diagnosticaţi cu hepatită virală acută C se infectează cu virusul hepatitei C în urma tratamentelor injectabile din spitale şi manevrelor stomatologice.
O spun chiar statisticile oficiale ale Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Cele mai recente date statistice, din 2015, ne arată că jumătate dintre românii diagnosticaţi cu hepatită virală acută C s-au infectat în urma tratamentelor injectabile din spitale, în urma intervenţiilor chirurgicale din spitale, manevrelor stomatologice, în saloanele de cosmetică, de tatuaje şi piercing, în cabintele de acupunctură, dar şi în urma tratamentelor injectabile din cabinetele medicilor de familie. În toate aceste cazuri, virusul se transmite prin instrumentarul medical nesterilizat sau incorect sterilizat.
Dispozitivele medicale şi stomatologice nesterilizate reprezintă frecvent o sursă de infecţie cu virusul hepatitei C în ţări cu standarde de igienă deficitare, atrage atenţia Direcţia de Sănătate Publică într-o informare despre această boală.
Ce face statul: amenda medie pentru nerespectarea normelor de igienă, sub 1.200 lei în 2015.
În 2015, anul pentru care autorităţile au făcut publice cele mai recente informaţii centralizate despre controalele făcute în spitale, cabinete stomatologice, saloane de tatuaje şi cosmetică, Inspecţia Sanitară de Stat a aplicat amenzi totale de peste 1 milion de euro pentru nerespectarea normelor legale de igienă şi sănătate publică.
Concret, în 2015, Inspecţia Sanitară de Stat a aplicat: 9344 avertismente; 4853 amenzi contravenţionale însumând 5,52 milioane lei; 248 decizii de suspendare a activităţii; 95 retrageri de autorizaţii sanitare de funcţionare; 17 decizii de închidere a unităţilor, potrivit celui mai recent raport de activitate al Ministerului Sănătăţii.
Lipsa protocoalelor de curăţenie şi dezinfecţie, biocide expirate, folosite pentru dezinfecţia suprafeţelor sunt câteva dintre neregulile găsite în unele cabinete stomatologice, controlate de Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti în 2014.
Ce trebuie să ştie românii despre hepatita C
Nu există vaccin preventiv împotriva hepatitei virale C. Virusul hepatitei virale C se transmite de 10 ori mai uşor decât virusul HIV şi poate supravieţui la temperatura camerei, pe diverse suprafeţe din mediul înconjurător, cel puţin 16 ore, informează Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti.
Informaţii despre simptomele bolii găsiţi la acest link.
România se află pe primul loc în Europa la numărul cazurilor de hepatită C. 10% dintre bolnavii cu hepatită C din Europa sunt români, arată un studiu realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA), făcut public la începutul acestui an.
„România ocupă locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatită C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori. În România sunt aproximativ 10% dintre cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă”, a declarat Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), citând un studiu Hep-CORE, realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA), potrivit News.ro.
„România are una dintre cele mai ridicate rate privind numărul celor cu hepatită virală C, însă rata de diagnosticare şi tratament este una dintre cele mai mici. Lipsa programelor de screening (depistare precoce n. red.) şi întârzierea accesului la tratament se traduce printr-o povară financiară la nivelul bugetelor naţionale alocate sănătăţii, din cauza complicaţiilor pe care ajung să le dezvolte pacienţii”, a arătat Homie Razavi, directorul Center for Disease Analysis, LLC (Greater Denver Area), scrie News.ro.