Efectele legii vor fi totuşi menţinute pentru o perioadă de maxim un an, a avertizat în hotărârea sa CEJ.
Intrată în vigoare în noiembrie anul trecut, această lege europeană a reprezentat sfârşitul impunităţii pentru şoferii europeni care comit o infracţiune în afara ţării lor. Astfel, un automobilist german găsit vinovat pentru exces de viteză în Franţa primeşte rapid un proces verbal de la autorităţile franceze la domiciliul său din Germania.
Concret, textul prevede schimbul de informaţii între ţările semnatare privind numerele de înmatriculare, ceea ce permite localizarea proprietarului vehiculului care încalcă legea.
Acest schimb de informaţii între serviciile de poliţie europene se referă la opt contravenţii: exces de viteză, lipsa centurii de siguranţă, trecerea pe culoarea roşie a semaforului, conducere în stare de ebrietate, conducerea sub influenţa drogurilor, lipsa căştii de protecţie, circulaţia pe un drum interzis şi utilizarea ilegală a telefonului mobil în timpul conducerii autoturismului.
CEJ susţine că adoptarea directivei, în 2011, a fost greşită. În loc să păstreze baza juridică privind siguranţa transporturilor, aşa cum a propus Comisia, statele membre şi Parlamentul European şi-au bazat adoptarea legii pe cooperarea poliţienească.
În consecinţă, CEJ a anulat pur şi simplu acest text semnat de 25 din cele 28 de state membre ale UE, Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca refuzând să-l adopte.
Acorduri bilaterale mai vechi şi care prevăd schimbul de informaţii pentru infracţiuni rutiere există deja între Franţa, Luxemburg, Elveţia şi Belgia. Aceste acorduri bilaterale nu sunt afectate de hotărârea Curţii.