Cel mai bogat israelian riscă să fie înlăturat dintr-un proiect uriaş în Guineea
O investigaţie derulată de Departamentul Justiţiei din SUA şi autorităţile din Guineea a condus la arestarea a doi directori executivi detaşaţi în statul african de la BSG Resources, companie deţinută de Beny Steinmetz, şi la reţinerea unui cetăţean francez, care va fi judecat în New York, transmite Bloomberg.
Ancheta se referă la modalitatea în care BSG Resources (BSGR) a obţinut drepturile asupra proiectului minier de la Simandou, Guineea, deţinute împreună cu gigantul brazilian Vale.
Zăcământul de minereu de fier situat în sud-estul Guineei conţine resurse cu o valoare de 50 miliarde de dolari.
„Alegaţiile că ar fi avut loc vreo neregulă în privinţa modalităţii în care BSG Resources a obţinut drepturile miniere din Guineea sunt complet nefondate. BSG Resources îşi va apăra reputaţia şi drepturile miniere din Guineea pe toate canalele legale, inclusiv arbitrajul internaţional, dacă guvernul continuă măsurile ilegale de a expropria interesele BSG Resouces”, se arată într-un comunicat al BSG Resources, citat de Bloomberg.
Compania a anunţat în luna martie că guvernul din Guineea se pregăteşte să anuleze licenţele miniere pentru exploatarea Simandou şi un alt proiect. Lucrările la ambele zăcăminte au fost îngheţate anul trecut de compania de proiect, deţinută în parteneriat de BSGR şi Vale.
Vale a precizat că anchetatorii din SUA şi Guineea au asigurat compania că nu este vizată în mod direct de investigaţie.
Steinmetz (57 de ani) are o avere estimată la 8,9 miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg.
Miliardarul deţine indirect, prin firma BSG Capital, 16% din acţiunile Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation. Gabriel Resources deţine 80% din proiectul minier de la Roşia Montană, restul acţiunilor fiind în propritatea statului român.
BSG Resources a obţinut în 2008 o parte din drepturile comerciale pentru proiectul de la Simandou, după ce guvernul din statul african a anulat o secţiune din licenţa deţinută de gigantul Rio Tinto. În 2010, BSGR a vândut 51% din drepturile deţinute la Simandou şi un alt proiect către Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari.
Compania de proiect formată de BSGR şi Vale au planificat exploatarea zăcămintelor într-o operaţiune estimată la 10 miliarde de dolari, însă izbucnirea disputei cu guvernul a îngheţat anul trecut lucrările.
Preşedintele statului african, Alpha Conde, a declarat în ianuarie că Vale va rămâne unul dintre principalii parteneri ai guvernului în exploatarea zăcămintelor de fier. Oficialul a mai spus că guvernul a oferit grupului Rio Tinto „un parteneriat strategic pentru 50-100 de ani”, fără a oferi alte informaţii.
Rio Tinto a investit deja 2,3 miliarde de dolari la operaţiunea proprie de la Simandou, despre care consideră că ar putea deveni cea mai mare mină de fier din Africa. Compania a atras de asemenea finanţare semnificativă din China pentru operaţiuni.
Depozitele bogate de minereu de fier ale Guineei fac obiectul unei dispute dure între marile companii miniere de la sfârşitul deceniului trecut, pe fondul creşterii preţurilor materiei prime odată cu evoluţia cererii din China şi de pe alte pieţe emergente.
BHP Billiton, cel mai mare grup minier la nivel mondial, deţine de asemenea o operaţiune de extracţie a minereului de fier în Guineea.
„Guvernul încearcă să evite perpetuarea unei situaţii în care proiecte cheie ar rămâne îngheţate. Contractul cu BSGR este cel mai contestat în Guineea. Vizează resurse unice, cantităţi uriaşe de minereu de fier de înaltă calitate”, comentează pentru Bloomberg un analist de la compania londoneză de consultanţă Control Risks.
Monetizarea minereurilor de la Simandou ar transforma economia Guineei, cel mai mare exportator de bauxită din lume. Statul african a înregistrat în 2011 un PIB pe locuitor de 498 de dolari, faţă de 48.112 dolari în SUA, potrivit datelor Băncii Mondiale. Produsul Intern Brut din 2011 s-a cifrat la 5,1 miliarde de dolari, la o populaţie de 10,2 milioane de locuitori.
În pofida sumelor uriaşe mobilizate de investitorii străini, exploatarea depozitului rămâne incertă, pe fondul instabilităţii politice şi problemelor de infrastructură.
Guineea va organiza alegeri legislative în luna iunie, iar investiţiile în infrastructură sunt puse sub semnul întrebării de încetinirea recentă a pieţei fierului. Preţul minereului de fier a scăzut cu 19% din februarie, când a înregistrat maximul ultimelor 16 luni, după încetinirea creşterii economice a Chinei.
Nu este clar cum ar putea fi transportat minereul extras din sud-estul ţării către portul Conakry, situat în vest, soluţia preferată de guvern pentru export. Companiile consideră că o rută mai viabilă economic ar fi transportarea minereului către sud, prin Liberia.
„Va fi foarte dificil ca negocierile să aibă loc pe baza unor chestiuni pur tehnice şi comerciale, având în vedere cât de politizat va fi procesul. Suspiciunile şi neîncrederea prezente în mediul politic din Guineea vor continua să faciliteze posibilitatea unor intervenţii ostile sau renegocieri forţate”, consideră consultantul de la Control Risks.
Potrivit raportului Transparency International din 2012 privind indicele corupţiei, Guineea este pe locul 154 din 174 de ţări.