Pe de altă parte, o ofertă publică inițială a unei companii private a eșuat, nu au lipsit furturile de acțiuni și nici scandalurile cu case de brokeraj.
Ultima sesiune de tranzacționare din 2013 a avut loc pe 30 decembrie și toți indicii bursieri au închis anul cu creșteri cuprinse între 6% și 26%. Comparativ cu finalul anului 2012, indicele general al pieței, BET-C, a închis în creștere cu 20%, la 3.344,38 puncte, indicele principal BET a închis în urcare cu 26%, la 6.493,79 puncte, indicele BET-FI al SIF-urilor a crescut cu 23,3%, la 31.291,82 puncte.
Indicele extins BET-XT a avansat cu 23%, la 600,27 puncte, indicele sectorial pentru energie și utilități a crescut cu 6,10%, la 666,73 puncte, iar indicele reper al fondurilor de investiții a crescut cu 19%, la 1.261,74 puncte.
Capitalizarea bursei la finalul anului 2013 se situează la aproape 30 de miliarde euro, în creștere cu 36% față de finalul anului trecut, când se cifra puțin peste 22 miliarde de euro.
Oferta publică primară inițială de vânzare a 10% din acțiunile Societății Naționale Nuclearelectrica s-a derulat în perioada 9 — 20 septembrie 2013 și s-a încheiat cu succes. Nuclearelectrica a obținut de pe bursă 281,877 milioane de lei.
Romgaz este cea de-a doua companie cu capital majoritar de stat a cărei oferta publică inițială /IPO/ s-a desfășurat în acest an (în perioada 22 — 31 octombrie), după Nuclearelectrica (din perioada 9 — 20 septembrie), fiind inclusă în calendarul de privatizare prin bursă anunțat de Guvernul României. Oferta publică inițială prin care statul a vândut 15% din acțiunile Romgaz a început pe 22 octombrie și s-a încheiat pe 31 octombrie 2013, iar statul român a obținut astfel o sumă totală de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro, respectiv 534,63 milioane dolari).
IPO-ul Romgaz reprezintă prima ofertă publică a unei companii de stat românești la Londra.
Tot în acest an, s-a mai desfășurat și oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a companiei Transgaz, listată la BVB din anul 2008.
La începutul lunii iulie, Consiliul Bursei de Valori București l-a numit pe Ludwik Sobolewski, fost CEO al Bursei din Varșovia, în poziția de director general al BVB. Noul director general ar putea replica în România dezvoltarea bursei de la Varșovia, aprecia președintele BVB, Lucian Anghel. Ludwik Sobolewski a fost președintele directoratului și CEO al Bursei din Varșovia în perioada 2006-2013, atunci când aceasta a devenit cea mai mare bursă din Europa Centrală și de Est. În perioada mandatului său, Bursa din Varșovia a excelat atât în inovații în piața de capital, lansarea de noi segmente de piață, gestionarea piețelor de instrumente financiare și de mărfuri, cât și în implementarea cu succes a unei strategii internaționale de dezvoltare. Înainte ca Sobolewski să preia poziția de director general /CEO/, Bursa din Varșovia era de trei ori mai mică decât Bursa de la Viena, iar când a părăsit acest post, după șapte ani, Bursa din Varșovia devenise de două ori mai mare decât Bursa din Viena. Potrivit unor informații apărute în presa poloneză și românească, Ludwik Sobolewski a fost concediat, în ianuarie 2013, de la Bursa din Varșovia deoarece ar fi implicat Bursa într-o strângere de fonduri pentru finanțarea unui film în care urma să joace iubita sa, actrița Anna Szarek.
În septembrie, la prima sa conferință de presă, Sobolewski declara că standardizarea transpusă în pași concreți și pragmatici, împreună cu măsuri inovatoare, ar putea reprezenta o combinație ideală pentru dezvoltarea Bursei de Valori București și sublinia, în acest context, necesitatea îmbunătățirii substanțiale a accesului investitorilor străini pe piața de capital românească.
‘Avem nevoie de investitori și investitorii sunt atrași de piețe dezvoltate. Sunt reticenți față de piețe mai mici, mai ales dacă se confruntă cu practici și cerințe non-standard’, a spus noul director general al BVB.
El a adăugat că evoluția pieței de capital are patru piloni — globalizarea, concurența, reglementarea și tehnologia, ce reprezintă în același timp și riscuri și oportunități, dar odată ce piața de capital românească își rezolvă problemele cei patru piloni pot lucra în favoarea dezvoltării sale.
‘Fluxurile internaționale de capital sunt slabe și piața românească pierde constant, în fiecare zi, în această competiție. Fluxurile de capital preferă alte piețe de frontieră și alte piețe emergente decât România. Este o problemă care trebuie abordată (…) Investitorii sunt cinici și fac o scurtă analiză înainte de a intra pe o piață ca aceea din România — este o piață de frontieră, sunt riscuri, infrastructura nu este dezvoltată, lichiditatea este redusă — și își pun întrebarea dacă nu sunt alte zone mai potrivite’, a avertizat Sobolewski.
Managerul BVB a spus că piața de capital din România nu este competitivă, dar acest lucru ține și de nivelul de competitivitate al întregii economii, și că Bursa este încă prea scumpă, dar și cu „contribuția” Autorității de Supraveghere Financiară /ASF/. În opinia lui Sobolewski, piața de capital poate fi unul dintre motoarele care să îmbunătățească nivelul de competitivitate a României, iar bursa poate contribui în trei domenii — finanțare, privatizare și guvernanță corporativă.
În septembrie, Autoritatea de Supraveghere Financiară a interzis fondurilor de pensii administrate privat să efectueze tranzacții cu acțiuni timp de două zile și le-a cerut să verifice siguranța deținerilor de acțiuni aflate în portofoliul acestora, după ce presa a relatat despre faptul că Ana Maria Mihăescu, șefa Misiunii IFC România (Corporația Financiară Internațională, parte a Grupului Băncii Mondiale) a fost victima unui furt impresionant de acțiuni, în valoare de 200.000 de euro, cu ajutorul unui buletin falsificat.
Spre deosebire de șefa Misiunii IFC, ale cărei acțiuni erau în custodia unui broker, fondurile de pensii sunt obligate prin lege să păstreze acțiunile în custodia unei bănci, care verifică zilnic dacă acțiunile raportate de fonduri există în portofoliu și certifică în fiecare zi dacă valoarea acțiunilor raportată de fond este corectă.
În octombrie a eșuat o ofertă publică inițială a unei companii private, care nu a reușit să mobilizeze resursele financiare necesare închiderii cu succes, așa cum au făcut-o companiile energetice de stat. Oferta publică de vânzare de acțiuni AdePlast, derulată în perioada 2 — 15 octombrie, nu a fost finalizată cu succes, nefiind înregistrat volumul minim de subscrieri, au anunțat intermediarii ofertei — Intercapital Invest și Banca Comercială Română.
‘Noi am fost pregătiți pentru Bursă, însă Bursa se pare că nu a fost pregătită pentru AdePlast. Din păcate, cred că nu suntem încă în stadiul în care Bursa să fie o alternativă viabilă pentru finanțarea companiilor private din România’, a declarat directorul general și proprietarul AdePlast, Marcel Bărbuț.
Compania AdePlast, care activează în domeniul materialelor de construcții pentru izolații și finisaje din România, a derulat o ofertă publică inițială de acțiuni în vederea listării acțiunilor la Bursa de Valori București, aceasta fiind prima ofertă publică inițială a unei companii private din ultimii cinci ani, la BVB. AdePlast a pus în vânzare 16,5 milioane de acțiuni și intenționa atragerea unei sume cuprinse între 13 și 15 milioane de euro.
În decembrie, Autoritatea de Supraveghere Financiară a retras autorizația de funcționare a firmei de brokeraj Harinvest, a aplicat amenzi de 618.500 de lei în cazul fraudei și a interzis mai multor angajați să mai activeze pe piața de capital între 3 și 5 ani.
Un angajat al casei de brokeraj ar fi vândut acțiunile din portofoliile clienților pentru a acoperi pierderi rezultate din tranzacționarea de produse structurate. Potrivit reclamațiilor centralizate la ASF, 44 de persoane se consideră prejudiciate, reclamând pagube în sumă de 5,35 milioane lei, reprezentând bani și acțiuni.
Sancțiunile au fost dispuse după ce autoritatea a identificat ‘aspecte de natură penală’ la firma de brokeraj Harinvest, pe care le-a sesizat organelor de cercetare penală, în urma unui control derulat în perioada 15-27 noiembrie 2013.
Firma nu a avut banii necesari pentru decontarea unor tranzacții intermediate în prima parte a lunii noiembrie. Pentru realizarea decontării, Depozitarul Central a folosit 500.000 de euro din rezerva Fondului de garantare pe care îl administrează, bani pe care i-a recuperat ulterior de la Harinvest, firma fiind nevoită să vândă acțiuni din portofoliu pentru a rambursa banii utilizați din rezerva fondului de garantare.
Clienții firmei de brokeraj Harinvest, care sunt îndreptățiți să primească despăgubiri, și-ar putea recupera banii, în limita a 20.000 de euro, din Fondul de Compensare, a declarat, pe 17 decembrie, directorul general al Bursei de Valori București, Ludwik Sobolewski.
‘Analizăm dacă Fondul de Compensare a Investitorilor poate fi folosit în cazul Harinvest, însă avem nevoie de o decizie a Autorității de Supraveghere Financiară în acest sens. Încercăm să găsim soluții pentru a minimiza pierderile clienților eligibili, dar doar în limita maximă de 20.000 de euro’, a precizat Sobolewski.