Cel mai interesant proiect eolian din România. E mare, valorează jumătate de miliard de euro, a primit aviz în ajunul Crăciunului și în jurul lui sunt nume grele din trecutul recent

Este vorba despre un ATR pentru un parc eolian de 441 MW, care urmează să fie amplasat în județul Buzău. Data estimată de punere în funcțiune este finalul anului 2025. Datele sunt publice, pe site-ul Transelectrica.

Conform ATR-ul eliberat în ajunul Crăciunului, beneficiar este firma First Look Solution S.R.L.. Noul parc ar urma să fie racordat la linia de 400 kV Stâlpu- Gura Ialomiței.

Cum un ATR eliberat pe 24 decembrie pentru un parc eolian de o astfel de dimensiune nu poate să nu suscite interesul, după o scurtă documentare ies la iveală câteva lucruri extrem de interesante.

Potrivit portalului de specialitate Termene.ro, First Look Solution S.R.L. nu (mai) există, dar există First Look Solutions (s-a transformat din SRL în SA în 2020), care, într-adevăr, are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. Cel mai important acționar este o persoană fizică, Emanuel Babici, cu 44%. Babici, un industriaș destul de cunoscut, este, printre altele, administrator și acționar la Uzinsider, un conglomerat care deține mai multe vechi uzine românești, ca Promex sau Comelf. Babici a fost, la începutul anilor ’90, ministru adjunct și secretar de stat în Ministrul Industriei.

Al doilea acționar este Michaela Gheorghiu, care, potrivit Termene.ro, mai este acționar și/sau administrator la mai multe companii din regenerabil, ca Green Energy Power Consultants, Consenswind sau Enol Wind Group. Cu aceste nume vă veți întâlni puțin mai jos.

Al treilea acționar este firma Canyon Creek, cu 10%. Canyon este deținută de un australian dar, atenție, este acționară și la firmele Consenswind și Midmar Callatis, unde apare și Michaela Gheorghiu. Și, potrivit unei relătări mai vechi a Profit.ro, Canyon Creek era reprezentată ca împuternicit de către Dorinel Mihai Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), condamnat la închisoare în dosarul privatizărilor strategice din energie.

Foarte interesant, la Consenswind este acționar, cu 45%, Silviu Boghiu, fost director al Electrica, atunci când compania asigura toată distribuția și furnizarea de energie electrică din România, personaj foarte cunoscut în trecut în piață, dar care acum este un om de afaceri, în domeniul energiei bineînțeles, extrem de discret.

La fel de interesant, la Midmar Callatis este acționar, alături de Michaela Gheorghiu și Canyon Creek, de mai sus, și Decebal Ilina, general al Armatei române trecut în rezervă, fost șef al Departamentului de Informații al Armatei, fost secretar de stat pentru industria de apărare în Ministerul Industriei și Resurselor. Nu este niciun secret că după ce a părăsit posturile de conducere de la stat, Ilina a devenit om de afaceri. Ca element de culoare va spunem că este administrator la o firmă fondată de vedeta TV Florin Călinescu, Pro Optica.

Tangențial acestei povești, amintim că Boghiu era la Electrica și Ilinca la minister când ministru al Industriei și Resurselor, care era o instituție-mamut la acea vreme, era cunoscutul Dan Ioan Popescu.

Un proiect cu origini olandeze

Acum patru ani, în februarie 2018, scriam despre o potențială investiţe în energia regenerabilă, care, dacă ar fi fost realizată, ar fi adus două gigantice parcuri eoliene, cu o putere instalată totală de peste 1.000 MW, de departe cea mai mare instalaţie de acest tip de la noi. Investiția urma să fie derulată de NERO Renewables: 362 de turbine eoliene, cu o capacitate de circa 1.000 MW, amplasate în două zone din ţară. Primul ar urma să fie în judeţul Buzău, în care ar fi fost vorba despre 120 de turbine, de 4 MW fiecare, iar al doilea, în sudul Dobrogei: 242 de turbine, cu o capacitate de 2 MW fiecare.

Ne-Ro înseamnă de fapt prescurtarea de la Netherlands-Romania, şi era mai mult decât un proiect comercial, iată de ce: dacă investiția se realiza, energia era într-adevăr livrată în rețeaua românească, dar noii MW instalați urma să se calculeze în “contul” Olandei. La acea data, România era clar că își  îndeplinea “’ținta” de energie regenerabilă asumată în fața Comisiei Europeană, dar nu și Olanda. Legislaţia comunitară îi permitea însă Olandei să i se „transfere” în contul producţiei sale de energie verde producţia pe care ea o susţine în alt stat al Uniunii Europene, conectat la reţeaua europeană. Lucrurile au avansat atunci, se demarase și procedura de achiziție a turbinelor, dar nu a fost semnat niciodată un acord interstatal între România și Olanda care să permită acel “transfer” pur statistic. Și, mai important, nu a fost atunci solicitat, de către NERO, ATR la Transelectrica. Ei bine, pentru o parte din acel proiect este destinat ATR-ul eliberat de Transelectrica în ajunul Crăciunului trecut.

Unde suntem azi

Dacă veți căuta First Look Solutions folosind Google, în dreptul ei va apărea ca organizație-mamă NERO Renewables NV. Potrivit unui articol publicat de Profit.ro în 2020, NERO a preluat trei firme locale, da, aceleași de mai sus: First Look Solutions S.A., Midmar Callatis S.A. și Consenswind S.A., “ultimele două cu sediul social în Adamclisi, județul Constanța, unde se are în vedere construirea unuia dintre cele două parcuri gândite de NERO”, după cum au scris colegii de la Profit.

Ulterio însă, NERO Renawables România S.A. și NERO Adamdel Renewables S.A., companiile NERO din România, au fost vândute unui fond britanic, Low Carbon Investment. Potrivit unor surse din piață, acest fond ar fi prezentat proiectul unor investitori mari existenți deja în regenerabil în România, anul trecut, cu intenția de a-l vinde sau de a se asocia, dar nimic nu s-a întâmplat. Nu știm ce s-a întâmplat până la finalul anului trecut, când First Look Solutions, ai cărei acționari de acum i-ați văzut la începutul textului, a primit ATR de la Transelectrica pentru parcul din Buzău, o parte vechiului proiect NERO.

Ce spune Babici

“Se merge mai departe. L-am luat (proiectul-n.red.), nu ca să-l vând, ci să mergem mai departe, în colaborare cu firmele cu care ne-am asociat, pentru că nu pot eu să dezvolt singur un proiect de 500 de milioane de euro. Proiectul este făcut la detaliu, cu măsurători, cu tot, am lucrat cu Tractebel, l-am finanțat. Vrem să ne asociem mai departe (cu altă firmă – n.red.), să îl dezvoltăm, să îl ducem la capăt”, ne-a declarat Emanuel Babici, când l-am întrebat despre acest proiect.