Cel mai mare declin din UE: Cât a valorat producția agricolă a anului trecut
România a contribuit anul trecut numai cu 16,8 miliarde de euro la valoarea totală a producției agricole a UE ( adică tot ce a produs sectorul agricol) ce s-a ridicat la 411,8 miliarde de euro, arată ultimele date ale Eurostat. Ca și în 2019, rămânem a șaptea “putere” agricolă a Uniunii, dar am avut cea mai mare scădere a valorii producției dintre statele membre, de 9,4%.
La nivelul UE, valoarea estimată a producției agricole din 2020 a fost cu 1,4 % mai mică față de 2019, în termeni nominali, având în vedere o ușoară scădere atât a prețului nominal al bunurilor și serviciilor agricole cât și a volumului producției.
S-au raportat scăderi în cinci dintre cele șapte state membre principale: Franța (-2,1 %), Italia (-2,6 %), Germania (-2,9 %), Țările de Jos (-3,1 %) și România (-9,4 %). În schimb, s-au înregistrat creșteri ale valorilor în state precum Spania (+2,4 %) și Polonia (+6,6 %). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Croația (+7,0 %) și Lituania (+7,9 %).
În ceea ce privește valoarea adăugată brută ( diferența dintre valoarea a tot ceea ce a produs sectorul agricol primar al UE și costurile serviciilor și bunurilor utilizate în procesul de producție), aceasta fost estimată la nivelul UE la 177 miliarde EUR în 2020.
Altfel spus, pentru fiecare euro cheltuit cu bunuri și servicii utilizate în procesul de producție, industria agricolă a UE a creat o valoare adăugată de 0,75 EUR. În 2019, această valoare adăugată relativă a fost de 0,76 de euro, iar în 2017 de 0,79 euro.
Mai puțină forță de muncă
Din datele Eurostat, în 2020, în majoritatea statelor membre au lucrat mai puțini oameni în agricultură decât în anii precedenți. Dar, contracții deosebit de accentuate, de aproximativ 5-6 %, au fost în România, Slovacia, Lituania, Portugalia, Ungaria, Bulgaria și Estonia, și cu puțin peste 8 % în Spania. În schimb, volumul total al forței de muncă agricole utilizate în Luxemburg a fost mai mare (+1,9 %) în 2020 decât în 2019, deși acest lucru ar trebui privit în contextul unei contracții persistente și puternice pe termen lung.
În UE, forța de muncă agricolă a fost asigurată de aproximativ 8,5 milioane de lucrători cu normă întreagă. Din aceștia, 6,2 milioane de lucrători cu normă întreagă reprezintă forță de muncă nesalariată. În România se folosește mai mult forța de muncă nesalariată.
Citește și