Cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE pentru România, şi în 2021

Suma de 61 de miliarde de euro reprezintă venituri pierdute din: fraudă şi evaziune în materie de TVA, practici de optimizare şi evitare a TVA-ului, falimente nefrauduloase, insolvenţe financiare şi greşeli de calcul, scrie Agerpres.

Disparităţile între statele membre UE s-au menţinut în 2021, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA, cu o pierdere de 36,7% din veniturile din TVA, urmată de Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%). Cele mai reduse deficite au fost înregistrate în Ţările de Jos (minus 0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), Estonia (1,4%) şi Slovenia (2%). În 2020, România a avut de asemenea cel mai mare deficit de încasare a TVA, dar primele estimări pentru 2022 sugerează o îmbunătăţire a situaţiei TVA, anunţă Comisia Europeană.

În termeni nominali, în 2021 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (14,6 miliarde euro), Franţa (9,5 miliarde euro) şi România (nouă miliarde de euro).

În timp ce unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, acţiunile decisive şi răspunsurile politice direcţionate ar putea face o diferenţă reală, în special atunci când vine vorba de digitalizarea sistemelor fiscale, raportarea tranzacţiilor în timp real şi plata electronică, se arată în raport.

Raportul examinează în special România, unde deficitul de încasare a TVA rămâne ridicat şi în mare măsură neschimbat de-a lungul mai multor ani. Din 2000, primul an în care s-a publicat studiul UE privind decalajul TVA, deficitul de încasare a TVA a fluctuat peste pragul de 30%. În plus, deficitul de încasare a TVA a fost substanţial mai mare decât în orice alt stat membru în întreaga perioadă dintre 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta a variat între 33,2% şi 39,7%.

Decalajul a rămas ridicat, în pofida condiţiilor favorabile pentru îmbunătăţirea conformării la plata TVA. Per total, între 2013 şi 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus în mod semnificativ sarcina TVA prin reducerea cotei standard standard cu 4 pp în ianuarie 2016 şi cu încă 1 pp în 2017. Această schimbare semnificativă a cotei nu a avut niciun impact vizibil asupra evoluţiei conformării la plata TVA.

Acţiunile întreprinse de administraţia română sunt în concordanţă cu acţiunile întreprinse de Letonia, Ungaria, Polonia şi Slovacia. În încercarea de a elimina frauda intracomunitare realizată prin intermediul unor firme fantomă (Missing Trader IntraCommunity – MTIC), România a introdus şi extins mecanismul intern de taxare inversă (în 2013 şi 2016).

De asemenea, România a introdus un mecanism obligatoriu de divizare a plăţii pentru persoanele impozabile şi instituţiile publice care au restanţe fiscale sau care fac obiectul procedurii de insolvenţă. Mecanismul a fost în vigoare între 2018 şi 2020. În plus, în 2018, România a introdus case de marcat electronice pentru firmele mijlocii şi mari.

Măsurile similare introduse, situaţia macroeconomică, precum şi alţi factori, cum ar fi popularitatea plăţilor digitale sau indicele de corupţie, nu disting clar România de grupul de state membre care au înregistrat o îmbunătăţire semnificativă a conformării la plată. O diferenţă pronunţată se constată în raportarea digitală a tranzacţiilor cu TVA între România şi cel din urmă grup. Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, până în 2022, plătitorii de TVA din România nu erau obligaţi să-şi raporteze datele de tranzacţionare.

Acest lucru, în schimb, a avut probabil un impact negativ asupra eficienţei aplicării impozitelor. În plus, auditurile fiscale au fost considerate ineficiente conform standardelor internaţionale. Cu toate acestea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi-a schimbat recent modul de operare. Începând cu 2022, companiile mari sunt acum obligate să-şi transmită informaţiile fiscale prin noul sistem SAF-T. Sistemul a fost extins în continuare la întreprinderile mijlocii (din 2023), iar din 2025 va fi introdus şi pentru companiile mici. Estimările rapide indică o scădere a deficitului de încasare a TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale (pp). Cu toate acestea, impactul introducerii nu va fi probabil vizibil decât la o dată ulterioară, când estimările de conformitate pentru anii următori vor fi disponibile.