Cel mai mare potenţial neexploatat de producţie de energie din surse regenerabile se află în mediul rural, undeva la 78%. Cele mai mari cantităţi sunt în Spania, România şi Franţa – Comitetul Economic şi Social European

„Există un pact la nivel european pentru dezvoltarea mediului rural, dar mai degrabă asta spun la nivelul cercurilor politice europene. Din păcate, mediul rural nu este văzut în întregul lui potenţial, nici măcar în întregul lui potenţial energetic, şi aici chiar aş vrea să punctez faptul că în mediul rural avem cel mai mare potenţial neexploatat de producţie de energie verde din surse regenerabile – şi nu mă refer aici numai la biomasă sustenabilă şi sigur că şi biomasa sustenabilă, principial vorbind, tot din mediul rural va proveni – dar mă refer inclusiv la energie eoliană, energie fotovoltaică. Undeva la 78% din potenţialul neexploatat al resurselor regenerabile de energie se află în zonele rurale, iar cele mai mari cantităţi sunt în Spania, România şi Franţa”, a spus Corina Murafa, scrie Agerpres.

Ea a subliniat că în continuare un număr mare de europeni trăiesc în mediul rural, undeva la jumătate, fiind state unde mediul rural e chiar dominant, cum ar fi estul Europei, iar în aceste zone nivelul de dezvoltare socio-economică este mai scăzut peste tot în Uniunea Europeană.

„În plus, mediul rural depinde foarte mult de sectorul agricol şi, după cum am văzut, Pactul verde european a fost cel mai contestat de către agricultori. Cumva, în mediul rural, pare că tranziţia verde, să-i zicem aşa, este mai degrabă o povară decât o oportunitate şi de asta, la nivel european, se încearcă agregarea unei misiuni, a unui plan de implementare pentru a aduce oportunităţile tranziţiei verzi mai aproape de mediul rural, astfel încât opoziţia publică la tranziţie, care vine dinspre mediul rural în general, să fie mai scăzută. Şi aici pot enumera tot ceea ce înseamnă, de exemplu, comunităţi de energie în mediul rural. Comisia Europeană s-a aplecat cu precădere asupra subiectului, oferind asistenţă tehnică şi chiar şi anumite finanţări pentru înfiinţarea de comunităţi de energie în mediul rural. Se încearcă acum, este o întreagă dezbatere la nivelul Uniunii Europene, despre cum putem sistemul agroalimentar şi sistemul agricol în general să-l recalibrăm, să-l reformăm. Sigur, discutăm despre reforma Politicii Agricole Comune de 30 de ani, dar cum putem într-un final să facem agricultura în Uniunea Europeană mai sustenabilă şi viaţa mediul rural”, a susţinut reprezentanta CESE.

Revenind la potenţialul neexploatat de producţie de energie verde din surse regenerabile din mediul rural, Corina Murafa a subliniat că în acest caz se pune problema modului în care se construiesc viitoarele pieţe de energie în Uniunea Europeană, respectiv ce beneficii rămân în comunitatea rurală de pe urma unui mare parc fotovoltaic sau parc eolian, pentru că, în momentul de faţă, din păcate, puţine din beneficiile economice ale respectivei dezvoltări rămân în comunitatea locală.

„De aici – încă n-am văzut asta în România, dar problema este reală în Spania, în Italia, în Germania – o opoziţie extraordinară a comunităţilor rurale la noile proiecte de energie regenerabilă care se construiesc în ograda proprie, ca să spun aşa. Şi există state unde au început reglementări în sensul în care dezvoltatorilor să li se ceară să ia drept acţionari în proiectul lor de energie eoliană sau fotovoltaică comunitatea locală, tocmai pentru a o cointeresa şi pentru a difuza opoziţia asta care există. Şi noi, în Comitetul Economic şi Social European, am adoptat o serie de avize prin care exact asta încercăm să propunem: reglementări prin care comunităţile rurale să devină beneficiare nete ale tranziţiei şi nu cumva doar să fie exploatate aşa, într-o manieră, hai să zicem, poate colonială, nu ştiu dacă e cuvântul potrivit, dar în tot cazul inechitabilă. Cam aşa se văd lucrurile de la nivel european. Sunt multe, multe de povestit, pornind de la agricultură până la energie şi transport, mobilitate”, a subliniat aceasta.

De asemenea, Corina Murafa a ţinut să semnaleze faptul că mediul rural nu a fost introdus ca beneficiar în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă şi în Fondul Social pentru Climă, marea majoritate a investiţiilor ajungând în urban.

„De exemplu, mediul rural este nevoit foarte mult să depindă de transportul privat – transportul public nu prea ajunge în mediul rural – bazat pe benzină, bazat pe motorină, iar acum foarte mult din planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, foarte mult din Fondul Social pentru Climă, speranţa noastră la nivel european, că aici vorbesc în numele Comitetului Economic Social European, este ca foarte multe din aceste fonduri să se ducă pentru mobilitate sustenabilă în mediul rural. Trebuie să trag un semnal de alarmă: mediul rural nu a fost introdus drept beneficiar în aceste programe de la bun început, nu a fost o ţintire a mediului rural. Dacă ne uităm inclusiv pe cum s-a dat PNRR-ul la noi, marea majoritate a investiţiilor s-au dus în mediul urban. După care, când vine opoziţia la tranziţia verde dinspre mediul rural, întrebăm de ce vine. Păi, uite de ce vine! Pentru că beneficiile nu s-au îndreptat într-acolo şi Fondul Social pentru Climă rămâne de văzut către ce se va îndrepta. În momentul de faţă nu este o viziune de a prioritiza mediul rural, din păcate, şi aici cred că România chiar trebuie să facă din asta un obiectiv, inclusiv în negocierile cu Comisia, pentru aprobarea planului naţional pentru cheltuirea acestui fond”, a transmis Murafa.

Publicaţia NewsEnergy.ro a organizat vineri dezbaterea „Rolul mediului rural în tranziţia verde şi combaterea schimbărilor climatice”, eveniment ce şi-a propus să aducă în atenţia publicului contribuţia esenţială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum şi în asigurarea securităţii energetice.