”Creșterea costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a populaţiei și IMM, este primul risc ridicat. Conform evaluărilor instituțiilor de credit, probabilitatea de apariție este ridicată (3 bănci respondente consideră că probabilitatea de apariție a acestui risc este una sigură), impactul potențial asupra sistemului peste medie, iar capacitatea de gestionare relativ ușor de gestionat”, arată ultimul sondaj privind riscurile sistemice realiyat de BNR.
Acest risc a urcat de pe locul al doilea în exercițiul anterior pe primul loc în harta riscurilor din exercițiul curent. După o perioadă de circa doi ani consecutivi în care riscul privind deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne a ocupat prima poziție în harta riscurilor, instituțiile de credit din România au reevaluat importanța acestuia, clasându-l pe poziția a doua în exercițiul curent.
Următoarele trei riscuri ridicate, în ordinea importanței, sunt: riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar; riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.
”Față de evaluarea anterioară, în evaluarea curentă au intervenit următoarele schimbări: (i) riscul privind cadrul legislativ a urcat cu o poziție, ajungând pe locul al treilea, (ii) riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare a fost reevaluat de la un risc moderat la unul ridicat și a urcat de pe poziția a cincea pe poziția a patra și (iii) riscul de nerambursare a coborât de pe poziția a treia pe poziția a cincea”, arată sondajul BNR.
După importanță, riscurile moderate sunt: riscul privind lichiditatea sectorului bancar; riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială; riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor; riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public; riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială și riscul climatic. Față de evaluarea anterioară, riscul privind lichiditatea sectorului bancar a urcat pe locul șase, în timp ce riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială a coborât pe locul șapte.
Evaluările indicatorilor de risc (nivelul curent al riscurilor ce reprezintă media dintre probabilitatea de apariție și impactul asupra sistemului financiar, respectiv capacitatea de gestionare în cazul materializării riscurilor) s-au menținut relativ constante pentru toate riscurile.
”Potrivit instituțiilor de credit, crearea unui mediu corespunzător și controlat de gestionare a riscului generat de eventuale deprecieri ale cursului valutar este un obiectiv permanent. Totodată, băncile urmăresc acoperirea în mod natural a clienților la riscul valutar și îi consiliază în mod adecvat, pentru contractarea creditelor în moneda în care realizează încasările.
Conform raportărilor, finanțarea în valută a companiilor nefinanciare neacoperite la riscul valutar se realizează în condiții mai stricte de acordare și garantare, iar la evaluarea capacității de rambursare a clienților sunt considerate atât impactul generat de o eventuală depreciere severă a monedei naționale, cât și impactul generat de creșterea dobânzii în cazul creditelor în valută cu dobândă variabilă, prin aplicarea unor șocuri diferențiate în funcție de valută și maturitatea creditului. Totodată, instituțiile de credit au stabilite limite aferente expunerii în valută și monitorizează cu regularitate evoluția portofoliului în valută”, arată BNR.
Din perspectiva băncilor respondente, printre cele mai vulnerabile sectoare în cazul unei eventuale deprecieri a cursului de schimb sunt amintite: sectorul comerțului cu amănuntul, sectorul construcțiilor, cu precădere piața imobiliară rezidențială, sectorul agriculturii, sectorul energiei și sectorul turismului.
Conform Raportului asupra stabilității financiare al BNR (ediția din decembrie 2022), principalele riscuri sistemice identificate se referă la: (i) incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al conflictului Rusia-Ucraina, (ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice și internaționale, (iii) întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în
special prin PNRR, și (iv) nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental.