Percepţiile analiştilor din toată lumea se nuanţează în funcţie de ştirile politice. Pieţele s-au relaxat vineri, după ce Parlamentul britanic s-a dezis de obişnuita solidaritate cu deciziile SUA şi nu a aprobat intervenţia militară.â
Dacă nu va fi război în Siria, Federal Reserve (FED), banca centrală a SUA, şi-ar putea pune în aplicare încă de luni planurile.
Se ştie din iulie că FED va reduce volumul operaţiunilor prin care pompează dolari în sistemul financiare (QE, quantitative easing).
Sunt aşteptate reduceri de 85 de miliarde de dolari care vor înceta să mai intre în piaţă începând din septembrie.
„Criza siriană şi criza pieţelor emergente (mari, India, Brazilia, Indonezia, n.r.) vor stopa creşterea economică şi vor forţa FED să continue programul său masiv de stimulare a economiei„, scria joi un comentator în Market Watch.
Totuşi, Siria nici nu mai era pomenită, vineri după amiază, de analiştii pieţelor la termen (futures, care pariază pe evoluţia viitoare a cotaţiilor).
Tiparniţele de bani merg din plin în timp de război, pentru că e nevoie de bani mujlţi şi ieftini. Tocmai de aceea, dacă FED va lua prin surprindere pieţele şi va reduce debitul de dolari chiar de săptămâna viitoare, decizia ar fi un semn important că leacul „febrei siriene” s-a găsit deja, politic.
Problemele economice fundamentale par, deocamdată, mai importante pentru pieţe decât cele militare.
„Băncile centrale din G7 (Grupul celor mai dezvoltate ţări ale lumii, n.r.), inclusiv Rezerva Federală (FED), vor rămâne în urma ciclului economic, suprimând dobânzile chiar dacă economiile decolează. Asta înseamnă că, teoretic, aşteptările inflaţioniste vor fi ajustate gradual, în sensul creşterii acestora”, scrie analistul Mihai Nichişoiu, de la casa de brokeraj Tradeville.
FED dă bani pieţei la dobândă aproape zero şi nici Banca Centrală Eruopeană nu este cu mult mai zgârcită. Reluarea creşterii economice va produce şi creşterea inflaţiei, dacă dobânzile nu vor fi crescute. Această creştere nu se va produce, însă, înainte de diminuarea QE.
Or statisticile SUA tocmai au revizuit pozitiv creşterea economiei americane de la 1,7% la 2,5% pe trimestrul 2.
„Revizuirea pozitivă oferă o confirmare suplimentară a revenirii economiei americane. Acest lucru poate susține planul băncii centrale de ieșire parțială din programul QE„, crede Cosmin Enache, director de operaţiuni al casei de brokeraj Equity Invest.
Unde e România
Perspectiva diminuării QE a provocat deja mari turbulenţe pe marile pieţe emergente, cum sunt cele ale Indiei, Braziliei şi Indoneziei, ale căror monede se prăbuşesc, din cauza retragerii marilor capitaluri speculative.
De obicei, retragerile de capital sunt decise „la pachet” de pe toate pieţele emergente. De data asta nu, totuşi. Ceea ce înseamnă că nu avem, de a face cu o criză de sistem.
„Nu avem o criză în economiile emergente în general, ci doar în acelea care au deficite de cont curent uriaşe şi cronice„, spune Mihai Nichişoiu. Analistul relevă „decuplarea” Chinei de la fenomenul fugii capitalurilor.
Spre deosebire de India şi Indonezia, „China rulează încă un excedent de cont curent. În plus, China rămâne un sistem închis şi administrat în mod rigid. Banii nu intră uşor, dar, de asemenea, nu ies uşor”, spune analistul de la Tradeville.
România, la rândul ei, are o „economie care a reuşit să se decupleze. [Raportul] EUR / RON este cotat la niveluri comparabile cu cele din debutul anului 2009″.
„Faptul că înregistrăm primul excedent de cont curent din ultimele două decade ne ajută enorm. Evoluţia din ultimii ani a pieţelor noastre de capital nu a fost tributară vreunei euforii care să fie vulnerabilă”, mai scrie Mihai Nichişoiu
„Leul ar putea avea de câștigat întrucât stăm bine în categoria economiilor emergente. Dăm dovadă de stabilitate politică, avem excedent de cont curent și în același timp un acord preventiv cu FMI. Odată ce investitorii externi vor fi pregătiți, România va fi o destinație bună pentru investiții, iar acest lucru va impacta bineînțeles şi leul”, arătă şi Cosmin Enache, de la Equity Invest.