Cel mai nou gazoduct european va reduce influenţa Gazprom în regiunea Mării Baltice – Reuters
Balticconnector va ajuta Finlanda să-şi diversifice achiziţiile de gaze şi să poată trimite gaze către statele baltice, care acum primesc gaze din Rusia şi din terminalul lituanian de gaze naturale lichefiate (LNG) Klaipeda.
Deşi gazoductul va transporta parţial gaze ruseşti, este un proiect finanţat în mare parte de UE – care acoperă 75% din costul său de 300 milioane de euro (330,81 milioane de dolari). Proprietarii săi, Conectorul Baltic (Finlanda) şi Elering (Estonia), acoperă restul.
Livrările masive de gaze naturale lichefiate ieftine au redus deja cota Gazprom pe piaţa europeană.
Gazprom şi-ar putea schimba preţurile pentru gazele livrate Finlandei pentru a concura cu gaze naturale lichefiate, au declarat pentru Reuters oficiali de la operatorul gazoductului Balticconnector.
„Deoarece contractele de furnizare ale Gazprom diferă de la ţară la ţară, există de asemenea concurenţă între aceste contracte…Există mai multă capacitate de import pentru gaze ruseşti în regiune decât pentru gaze naturale lichefiate”, a apreciat Erkki Sapp, director în cadrul Elering.
Şi directorul general al Conectorului Baltic, Herkko Plit, se aşteaptă ca Gazprom să reducă preţurile. „Vă amintiţi ce s-a întâmplat la Klaipeda când s-a deschis terminalul LNG? Gazprom şi-a redus preţurile cu 20%. Gazprom ar putea, ca un jucător activ pe piaţă (în Finlanda şi statele baltice) să-şi ajusteze corespunzător preţurile”, a adăugat Plit.
De asemenea, preţurile practicate de Gazprom s-ar putea confrunta cu nou presiuni din 2022. Un gazoduct care va lega Lituania şi Polonia – GIPL – este programat să fie dat în folosinţă până la finalul lui 2021, furnizând acces la infrastructura de gaze în Europa Centrală.
Reprezentanţii Gazprom nu au dorit să comenteze informaţiile. Datele companiei ruse arată că Gazprom a exportat anul trecut 2,6 miliarde metri cubi (bcm) de gaze în Finlanda, 1,3 bcm în Letonia, 1,4 bcm în Lituania şi 0,4 bcm în Estonia.
În ultimii ani, Finlanda şi ţările din Europa de Est au încercat să-şi reducă dependenţa de gazele din Rusia, parţial din cauza temerilor că Moscova ar putea folosi monopolul gazelor pentru influenţă politică, aşa cum a fost în trecut cazul în Ucraina.