Intervenţia extrem de neobişnuită a cancelarului german, de joi – cu o săptămână înainte ca mulţi economişti să aştepte ca Banca Centrală Europeană să reducă dobânda cheie – subliniază modul în care economiile prospere din nord şi cele lovite de recesiune din sud rămân la mare distanţă.
Merkel s-a adresat participanţilor la o conferinţă organizată de băncile de economii din Germania, care şi-au văzut modelul de afaceri afectat de rata scăzută a dobânzii, în special în condiţiile în care este mai greu de atras deponenţii, când rata dobânzii rămâne în urma inflaţiei.
În condiţiile în care numărul de şomeri din Spania a trecut de 6 milioane, iar Franţa a stabilit un record de 3,2 milioane de şomeri (potrivit ultimelor date), dezbaterea latentă despre creştere versus austeritate a izbucnit deschis în această săptămână, iar Germania a primit din ce în ce mai multe apeluri din afară să îşi reconsidere măsurile de combatere a crizei.
„BCE se află, evident, într-o poziţie dificilă”, a declarat joi Merkel la Dresda. „Pentru Germania, ea ar trebui, de fapt, să crească rata puţin în acest moment, însă pentru alte ţări ar trebui să facă chiar mai mult pentru a face disponibile mai multe lichidităţi, în special lichidităţile care ajung la finanţarea întreprinderilor”, a explicat ea.
Deşi comentariile lui Merkel reflectă părerile multor economişti germani, politicienii germani – crescuţi în tradiţia independenţei Bundesbank – evită de obicei să-şi expună viziunea asupra politicii monetare. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, a rupt, la rândul său, tabuul, declarând într-un interviu recent că BCE ar trebui să „disponibilizeze lichidităţile” din sistem.
Întrebat despre comentariile cancelarului, Philipp Rösler, ministrul german al economiei, a declarat că „independenţa BCE este principiul călăuzitor al guvernului” şi că nu doreşte ca afirmaţiile cancelarului să fie înţelese greşit. „Suntem pe deplin încrezători că BCE îşi îndeplineşte mandatul în mod corespunzător”, a dat asigurări oficialul german.
În condiţiile în care şomajul se află în creştere în blocul comunitar lovit de recesiune, în ultimul timp au existat numeroase solicitări de relaxare, chiar dacă BCE şi cei mai mulţi economişti nu cred că o reducere cu un sfert de punct procentual a ratei dobânzii de politică monetară la 0,50% va avea mai mult decât o valoare simbolică pentru debitori din ţări precum Spania.
Banca a susţinut de mult timp că „mecanismul de transmisie”, prin care ratele se traduc în costul real de împrumut, este deficitar în multe părţi ale zonei euro şi că se luptă pentru a rezolva problema. Franţa va fi principalul beneficiar al unei astfel reduceri a ratei.
Deşi Germania a fost un susţinător ferm al austerităţii – vorbind chiar despre planurile de a-şi echilibra propriul buget cu un an înainte de termen – Spania, Italia, şi José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi-au făcut publice preocupările lor cu privire la această politică.
Într-o relaxare a atitudinii sale, Berlinul şi-a exprimat joi sprijinul pentru guvernul socialist din Franţa, indicând că va sprijini o decizie a Comisiei Europene, dacă aceasta ar acorda un an suplimentar Parisului pentru a-şi aduce deficitul bugetar sub 3%.