Cel mai slab administrator de pensii, cu 500.000 de români repartizați „la ruletă”, vrea să iasă din piață. În ce a investit? Statul român, OMV Petrom, Romgaz și BCR, capete de listă

Cea mai mare investiție făcută de BRD Pensii, administratorul de fond care intenționează să iasă din România, este finanțarea Statului român. Mai clar, aproape 67% din activele totale, evaluate la circa 4,1 miliarde de lei la jumătatea lui decembrie, au mers spre titluri de stat cu diferite scandețe. Procentul este mai mare decât media sistemului, care era undeva la 63% la finalul lunii octombrie. Titlurile de stat sunt, în mod tradițional, principala formă de investiție pentru fondurile de pensii, mai ales pentru cele din România.

AICI despre intențiile BRD Pensii de a părăsi piața

În ceea ce privește plasamentele în bănci, BRD raportează un singur depozit, în valoare de circa 150 de milioane de lei (circa 3,7% din total activ), deschis la BCR Erste.

În zona de acțiuni (unde BRD este mai puțin expus decât celelalte fonduri din sistem) se remarcă participația la OMV Petrom (136 de milioane de lei sau 3,4% din activ), cea la Banca Transilvania (134 de milioane de lei sau 3,37% din activ) și cea la Romgaz (101 milioane de lei sau 2,55% din activ).

Structura investițiilor BRD diferă doar ca ponderi de cea a celorlalte fonduri, acțiunile vizate fiind aceleași. Ce diferențiază BRD Pensii de ceilalți jucători este, însă, performanța foarte slabă din punct de vedere al randamentelor, acesta fiind probabil și motivul pentru care acționarul majoritar al BRD Pensii, banca BRD Societe Generale, vrea să renunțe.

Concret, dacă media Valorii Unitare a Activului Net (VUAN), indicator care relevă performanța „curată” a fondului adică plusul venit din investirea contribuțiilor, era de aproximativ 27,3 puncte (la 13 decembrie), fondul BRD indica un VUAN de doar 23,1 puncte.

Liderul sistemului din acest punct de vedere, Metropolitan Life, a sărit de 29,5. Menționăm că VUAN reprezintă valoarea unei unități de fond. Prin înmulțirea acestui indicator cu numărul de unități de fond deținute de fiecare se obține valoare contului. La lansarea sistemului, toate fondurile au plecat de la un VUAN de 10 lei.

Legea garantează activul participanților

Primul lucru care trebuie subliniat este că legea face o distincție clară între administrator și fondul în sine, astfel că dacă un administrator părăsește piața, indiferent de motiv, banii participanților nu sunt afectați. În acest punct al discuțiilor, BRD Pensii are mai multe variante la dispoziție. Prima și cea mai logică este aceea de a transfera portofoliul către un alt administrator, prezent deja pe piața din România. Acest scenariu, spun sursele noastre, este luat în calcul și există deja diligențe în acest sens.

Dacă se va găsi cumpărător, avantajul pentru acționarul BRD Pensii este că nu pleacă chiar ”cu mâna goală”, întrucât tranzacția va presupune ca eventualul cumpărător să plătească o sumă de bani pe portofoliu. Chiar dacă va vinde, însă, BRD va trebui să lase afacerea și cu active (fondul în sine), dar și cu pasive, adică provizioanele și rezervele pe care le-a constituit prin lege și care vor crește de anul viitor, având în vedere că noul OUG care modifică legea pensiilor înăsprește supravegherea și cere, printre altele, ca administratorii să aibă un nivel de lichiditate adecvat pentru a acoperi activitatea pe șase luni.

Asupra acestui scenariu mai planează un semn de întrebare, în condițiile în care piața din România este foarte concentrată. Fără BRD ar rămâne doar 6 jucători, iar dacă ar fi cumpărător unul dintre cele mai mari trei-patru fonduri, care deja controlează împreună  spre 75% din piață, se pune problema dacă tranzacția ar fi avizată de Consiliul Concurenței. Amintim că cel mai mare fond, NN, controlează singur peste 28% % din piață, în timp ce locul 2, AZT, are peste 20%, iar locurile 3 și 4, Metropolitan Life și Aegon Vital între 12 și 13%.

Un al doilea scenariu, vehiculat pe surse din piață, ar fi ca BRD Pensii să își unească activitatea investițională cu BRD Asigurări de Viață, pe un tipar care a mai fost aplicat și de alți administratori. În cazul pilonului II, însă, cel obligatoriu, trebuie văzut dacă permite o astfel de mutare altfel decât în condițiile în care BRD Asigurări de Viață ar fi autorizat ca administrator de pensii private.

Al treilea scenariu s-a născut recent, prin modificările aduse legii pensiilor private prin OUG.

Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP) a primit dreptul de a prelua, temporar, funcția de administrator de fond de pensii, dacă apar situații care impun această mișcare. ”Se introduce posibilitatea ca, în cazul declanşării procedurii de administrare specială, ASF să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii drept administrator special, în condiţiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranţă a sistemului de pensii private, în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplineşte cerinţele legale în acest sens”, se precizează în nota de fundamentare care însoțește OUG privind modificarea legii pensiilor private.

AICI despre cele mai importante modificări din istoria sistemului de pensii private, adoptate recent prin OUG