Cel mult 140.000 de noi lucrători extracomunitari ar putea fi aduşi la muncă în România în 2024 ca să lucreze în posturi refuzate de români, pentru că întreţin spirala sărăciei în muncă

Guvernul propune pentru anul 2024 un contingent de cel mult 140.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, conform unui proiect de Hotărâre consultat de Economica.net.
Amintim că pentru acest an guvernul a stabilit un contingent de cel mult 100.000 de lucrători străini nou-adminişi pe piaţa muncii din ţara noastră, prin Hotărârea Guvernului nr. 1448/2022.
Anual, executivul stabileşte prin HG numărul maxim de noi lucrători străini care pot fi aduşi la lucru în România.

Unul dintre criteriile relevante de care guvernul ţine cont când alege mărimea contingentului de străini nou-admişi pe piaţa muncii este indicatorul locuri de muncă vacante pentru care angajatorii nu au găsit candidaţi din România eligibili, dispuşi să le ocupe, cu toate că au căutat în mod repetat forţă de muncă locală.

Economica.net a arătat în materialele publicate despre acest subiect că principalele motive pentru care românii refuză aceste posturi vacantate repetat de angajatori sunt remuneraţia modestă, care întreţine spirala sărăciei în muncă, posturile se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu perspective de promovare profesională limitate şi implică volum mare de muncă.
Unii dintre cei care sunt eligibili să ocupe aceste posturi preferă să lucreze ocazional în străinătate ca să îşi sporească şansele să iasă din spirala sărăciei în muncă din ţara noastră, alţii aleg să lucreze în propria gospodărie, iar unii dintre ei îşi deschid mici afaceri.

Peste 300.000 de locuri de muncă au fost vacantate de angajatori în mod repetat, în perioada ianuarie – august 2023, fără să găsească forţă de muncă locală, arată datele ANOFM consultate de Economica.net.

Posturile pentru care angajatorii au căutat în mod repetat candidaţi din România în primele opt luni, şi nu au găsit, sunt în domenii precum:

• Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale: peste 46.600 de locuri de muncă neocupate, refuzate de români.
• Alte activități poștale și de curier: peste 24.000 de posturi.
• Activități de contractare, pe baze temporare, a personalului: peste 20.700 de posturi.
• Restaurante: peste 18.300 de posturi.
• Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă: peste 11.000 de posturi.
• Transporturi rutiere de mărfuri: peste 11.000 de posturi.
• Activități de protecție și gardă: peste 9.900 de posturi.
• Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun: peste 5.800 de posturi.
• Lucrări de instalații sanitare, de încalzire și de aer condiționat: peste 4.900 de posturi.
• Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule: 4.561 de locuri de muncă.
• Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp): 4.302 locuri de muncă.
• Activități generale de curățenie a clădirilor: peste 4.200 de posturi.
• Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor: peste 4.000 de posturi.
• Alte transporturi terestre de călători: peste 3.900 de posturi.
• Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie: aproape 3.800 de posturi nedorite de români.
• Hoteluri și alte facilități de cazare similare: peste 3.400 de posturi, conform datelor ANOFM consultate de Economica.net.

Aproape 52.000 de oameni din afara UE aveau permise de şedere în ţara noastră, în scop de angajare, la sfârşitul anului 2022, conform datelor comunicate pentru Economica.net de către oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Majoritatea provin din Nepal, Turcia şi Sri Lanka şi au între 18 şi 60 de ani. Peste 64% dintre străinii care muncesc în România sunt încadraţi în posturi de muncitor necalificat, reiese din analiza Economica.net bazată pe informaţiile pe care le-am obţinut de la IGI.