Care vor fi cele mai bune afaceri ale anului 2012

„Sectoarele care vor înregistra o creştere a afacerilor în 2012 vor fi în primul rând cele care au legatură, directă sau indirectă, cu sectorul energetic, cu atât mai mult cu cât condiţiile climaterice sunt mai dificile“, a declarat Luminiţa Chirilă, director de politici investiţionale la societatea de investiţii financiare SIF Moldova, pentru RTV.NET.

Oficialul SIF Moldova menţionează cele mai mari companii energetice: Transgaz (TGN), Transelectrica (TEL) şi OMV Petrom (SNP). Aceasta din urmă „va creşte şi ca urmare a investiţiilor efectuate în ultimii ani, precum şi datorită cotaţiilor petrolului“, adaugă analistul SIF Moldova. Romgaz trebuie adăugată la listă, chiar dacă abia spre sfârşitul anului ar putea ajunge la Bursă, dacă nu o vor împiedica cine ştie ce calcule electorale.

La Transgaz şi Transelectrica se opreşte şi Mihai Căruntu, şeful echipei de analişti de piaţă de capital de la BCR, în ideea că, „în contextul actual de incertitudine şi volatilitate, investitorii trebuie să se ghideze după principii simple şi sănătoase, mai utile în plasamentele pe termen lung“.

Altfel, „sustenabilitatea randamentului dividendului (valoarea previzibilă a dividendului pe acţiune raportată la preţul acţiunii, n.r.) este cel mai bun instrument de detecţie“ a companiilor performante, adaugă analistul de la BCR. În condiţii de instabilitate pe pieţele financiare, sunt de de obicei sursele de cash.

La Transgaz (TGN) şi Trasnelectrica (TEL) „există condiţii pentru rezultate în creştere în 2012 faţă de 2011. Randamentul dividendului pe 2011 la TGN este de peste 10%, iar la TEL se va înregistra, de asemenea, un randament de dividend confortabil“, estimează Mihai Căruntu.

Analistul de la BCR preferă să aplice şi pentru 2012 regula care favorizează companiile susceptibile să reziste mai bine la efectele crizei, astfel că adaugă la companiile de utilităţi pe cele farmaceutice.

Farmaceuticele

„Există în principiu condiţii pentru ca afacerile Biofarm Bucureşti (BIO) şi ale Antibiotice Iaşi (ATB) să crească cu 10 – 15% în 2012, iar profitabilitatea sa lor să înregistreze de asemenea progrese. Una dintre aşteptările importante de la ATB ar fi consolidarea exporturilor în SUA, ceea ce ar îmbunătăţi profilul corporativ al companiei“, spune Mihai Căruntu în răspunsul său trimis la RTV.NET.

Totuşi, în ciuda potenţialului lor bun, cele două companii s-ar putea să nu fie preferatele investitorilor la bursă, adică cotaţiile lor să nu crească destul de convenabil, „din pricina ciclului foarte greoi al plăţilor în sistemul medical. Societăţile din domeniu pot să înregistreze provizioane mari ca urmare a clienţilor rău-platnici, aşa cum a păţit ATB în 2010“, avertizează analistul de la BCR.

În plus, evoluţia farmaceuticelor poate fi obstrucţionată şi din cauză că „sunt neclare elementele sistemului claw back (taxa pe vănzări), care pot aduce anumite suprize negative în cazul ATB“.

Legătura dintre performanţele economice ale companiilor şi performanţele bursiere ale acţiunilor lor s-ar putea să se rupă după luna aprilie, când, de obicei, încetează să mai funcţioneze stimulentul participării la divindendele care urmează să fie acordate din proifitul anului trecut, potrivit consultantului Cornel Stanciu.

„Singurele creşteri bursiere anul acesta vor fi cele legate de rezultatele de anul trecut şi se vor întinde de acum până în aprilie“, a declarat Cornel Stanciu, pentru RTV.NET. De obicei, până în aprilie inclusiv au loc adunările generale de aprobare a dividendelor. După ce și-au asigurat participarea la AGA, investitorii vând acțiunile în cauză când a trecut ultima dată la care deținerea de acestora le dă dreptul de a primi dividend.

Financiarele

Din sectorul financiar, Fondul Proprietatea este compania cea mai remarcabilă, potrivit lui Mihai Căruntu și lui Cornel Stanciu. Ca urmare a ieșirii statului din acționariatul Fondului Proprietatea (FP), pe tot parcursul anului fondurile de investiții străine interesate de acesta îi vor ridica prețul către valoarea activului net“, prevede Cornel Stanciu.

„Anul 2012 va fi comparabil cu 2011 pentru FP şi, oricum, există perspectiva unui dividend pe 2012 peste nivelul aferent exerciţiului financiar 2010. Dacă Romgaz se va lista, titlurile FP vor avea un stimulent mai consistent de creştere în acest an. Ca urmare, discount-ul de tranzacţionare (diferenţa dintre preţul de piaţă şi valoarea portofoliului FP, n.r.) va coborî substanţial sub 50%, în cazul în care şi condiţiile de pe pieţele externe o vor permite“, prevede, ceva mai conservator, Mihai Căruntu.

Mai departe, societăţile de investiţii financiare (SIF) şi băncile ar putea avea un an bun, inclusiv la bursă, dar cu anumite rezerve.

„Banca Transilvania (TLV) se află într-o tendinţă de creştere a afacerilor în contextul scăderii dobânzilor, ceea ce îi va permite creşterea investitiilor, dar şi ca urmare a unui control strict al costurilor“, crede Luminiţa Chirilă de la SIF Moldova.

SIF-urile sunt căutate datorită „randamentele foarte bune ale dividendului, de peste 10% la patru SIF-uri (şi de peste 7% la SIF Oltenia). Acestea vor susţine creşterea preturilor la SIF-uri şi reducerea discount-urilor de tranzactionare“, consideră Mihai Căruntu de la BCR.

Alte argumente favorabile pentru SIF-uri sunt: noua structură a activelor (cu o pondere de maxim 20% a actiunilor nelistate, după vânzarea acţiunilor BCR) şi majorarea pragului de deţinere. „Cu toate acestea, nu există alţi driveri fundamentali ascunşi (stimulente sau fenomene economice, n.r.), care să susţină suplimentar titlurile SIF, în afară de cei menţionaţi“ remarcă analistul de la BCR, lăsînd să se înţeleagă, de asemeni, că după ce stimulentul dividendului îşi va fi epuizat forţa în primăvară, SIF-urile nu vor mai fi la fel de căutate la bursă în restul anului.

Băncile trebuie văzute în context internaţional, potrivit lui Mihai Căruntu, care se referă numai la cele mai mari două de la bursă: BRD şi TLV. „Chiar dacă ambele şi-au îmbunătăţit costul riscului în 2011 faţă de 2010, este nevoie să se vadă o tendinţă trimestrială clar descrescătoare a provizioanelor (pentru credite neperformante, n.r.), astfel încât evaluarea băncilor româneşti să se îmbunătăţească, la rândul ei, substanţial“.

Un semnal pozitiv în acest sens ar putea propulsa „băncile româneşti printre acţiunile cu creşteri substanţiale, dar desigur evoluţia lor nu va putea fi decât sincronizată cu aceea a sistemului bancar internaţional de pe bursele dezvoltate“, conchide analistul BCR.

Alte domenii depind şi mai mult de factori greu previzibili. Astfel „agricultura şi îngrăşămintele chimice sunt sectoare care pot creşte, în cazul unor negocieri favorabile privind subvenţiile şi/sau materiile prime, respectiv referitoare la un preţ al gazelor nemajorat“, consideră Luminiţa Chirilă de la SIF Moldova.

Existenţa unor domenii şi companii care au şanse mari de creştere în acest an nu trebuie extrapolată la nivelul întregii economii, unde dificultăţile au încă potenţial de amplificare, în opinia lui Cornel Stanciu.