Avionul Boeing 777-200 care efectua cursa MH 370 cu destinaţia Beijing a dispărut de pe monitoarele aparatelor radar civile la 8 martie, la o oră de la decolarea de pe aeroportul din Kuala Lumpur, ora locală 00.41. Autorităţile malaeziene au stabilit că traiectoria avionului a fost modificată deliberat, nereuşind încă să stabilească care a fost motivul care a determinat schimbarea.
De-a lungul ultimelor decenii la nivel mondial s-au înregistrat o întreagă serie de accidente aviatice majore care au stârnit semne de întrebare.
Zborul 007 al Korean Airlines
La 1 septembrie 1983, o aeronavă Boeing 747-230B aparţinând Korean Airlines a fost doborâtă de un avion Suhoi Su-15, în vestul Insulei Sahalin din Marea Japoniei. Toţi cei 269 de oameni aflaţi la bord şi echipajul au fost omorâţi, printre victime aflându-se şi congresmanul american Lawrence McDonald.
Iniţial Moscova a negat incidentul, dar ulterior liderii sovietici au precizat că avionul se afla într-o misiune de spionaj care deviase de la traseul autorizat, de la New York către Seul prin Alaska. Doborârea avionului KAL007 a fost considerată unul dintre cele mai sângeroase incidente ale războiului rece.
O anchetă desfăşurată în 1993 de Organizaţia Internaţională de Aviaţie Civilă a concluzionat că piloţii au interacţionat necorespunzător cu sistemul de pilotaj automat, determinând devierea de la cursul stabilit. Ca urmare a acestui incident sângeros, preşedintele american Ronald Reagan a anunţat la 16 septembrie 1983 folosirea gratuită în scopuri civile a serviciului de localizare prin GPS pentru evitarea unor erori de navigaţie în viitor.
Zborul 123 al Japan Airlines
La 12 august 1985, un avion Boeing 747 zburând de la Tokyo în direcţia Osaka s-a prăbuşit pe Muntele Takamagahara, la Ueno, din prefectura Gunma, la doar 40 de minute de la decolare.
Aproximativ 520 de oameni au murit şi patru au supravieţuit acestui accident, considerat prăbuşirea cu cele mai multe victime din istorie.
Cauza accidentului a constat în repararea neadecvată a unei componente a avionului cu şapte ani înainte, componentă care s-a desprins în timpul zborului şi a afectat sistemele hidraulice. Avionul s-a înscris pe o violentă spirală descendentă, timp de 32 de minute, până la impactul cu solul, timp suficient ca pasagerii să înţeleagă că este ultimul lor zbor şi să-şi transmită ultimele mesaje.
Controlorii de trafic aerian americani din baza americană din Yokota au recepţionat apelul de ajutor al echipajului aeronavei şi au localizat locul prăbuşirii avionului la doar 20 de minute de la impact cu ajutorul unei aeronave militare C-130 Hercules, având pregătite echipe de salvare, însă nu au primit acceptul autorităţilor nipone să intervină în zona respectivă. Decizia autorităţilor nipone de a se ocupa singure de operaţiunea de salvare a stârnit critici în sensul că, dacă nu ar fi fost lansată cu întârziere, ar fi fost posibil să se găsească mai mulţi supravieţuitori.
Zborul 655 al Iran Air
Un avion de pasageri aparţinând liniilor aeriene iraniene ce a decolat de la Teheran cu direcţia Dubai a fost doborât de crucişătorul american USS Vincennes la 3 iulie 1988, toţi cei 290 de pasageri, inclusiv membrii echipajului, fiind omorâţi.
Atacul a avut loc în spaţiul aerian al Iranului, deasupra Golfului Persic, guvernul de la Teheran acuzând de neglijenţă echipajul de comandă de pe crucişătorul USS Vincennes.
Aparatul Airbus A300 fusese identificat de crucişătorul american, conform explicaţiilor ulterioare ale autorităţilor americane, drept un avion de luptă F-14 Tomcat.
Zborul 185 al Silk Air
Un aparat Boeing 737-36N, aparţinând Silk Air, s-a prăbuşit la 19 decembrie 1997, în râul Musi din sudul Insulei Sumatra (Indonezia), toţi cei 97 de pasageri şi cei 7 membri ai echipajului murind în urma impactului.
Comitetul naţional indonezian pentru siguranţa călătoriilor nu a putut stabili care a fost cauza care a determinat cauza accidentului, organismul american omolog stabilind că folosirea greşită a comenzilor avionului de către echipaj, cel mai probabil de către căpitan, a fost ceea ce a determinat prăbuşirea avionului.
Zborul 990 al Egypt Air
Avionul Boeing 767, care decolase de pe aeroportul internaţional John F. Kennedy din New York cu destinaţia Cairo, s-a prăbuşit la 31 octombrie 1999 în Oceanul Atlantic, toţi cei 217 pasageri şi membri ai echipajului murind în urma impactului. Autorităţile egiptene au avansat ca posibile cauze ale prăbuşirii avionului lipsa funcţionării corecte a sistemelor de control ale avionului, însă Comitetul naţional american pentru siguranţa transportului a avansat ca teorie sinuciderea copilotului.
Zborul 447 Air France
La 1 iunie 2009, un aparat Airbus A330 aparţinând Air France s-a prăbuşit în Oceanul Atlantic după ce decolase de la Rio de Janeiro cu destinaţia Paris, iar toţi cei 228 de oameni aflaţi la bord au murit.
Cutiile negre ale avionului au fost recuperate din apele oceanului abia în mai 2011.
Un raport al autorităţilor franceze emis în iulie 2012 concluziona că funcţionarea sondelor Pitot a fost afectată de cristale de gheaţă, iar pilotul automat s-a deconectat, echipajul reacţionând greşit în încercarea de redresare a avionului.