Cele mai importante decizii ale ANCOM în 2015: amenzi, multiplexuri de televiziune digitală, statistici şi recomandări

Multiplexuri de televiziune digitală şi frecvenţe radio în benzile 3,4-3,8 GHz

La distanţă de o lună şi jumătate după anunţul ANCOM privind licitaţia pentru acordarea celor două multiplexuri de televiziune digitală naţionale nealocate în procedura precedentă din 2014, precum şi a 40 de multiplexuri regionale şi 19 locale, în data de 14 ianuarie sunt făcute publice numele celor cinci operatori admişi în runda finală.

2K Telecom, Radio M Plus, Regal, Cargo Sped şi Digital Video Broadcast sunt firmele care intrau, practic, în lupta pentru alocările respective, eveniment ce avea să aibă loc în luna februarie. În acest context, pe 11 februarie, autoritatea din domeniu anunţă, în mod oficial, că multiplexurile regionale de televiziune digitală solicitate de către cei cinci ofertanţi au fost alocate, iar valoarea taxelor de licenţă depăşeşte 86.011 de euro. ANCOM a precizat, totodată, că toate licenţele pentru utilizarea multiplexurilor sunt valabile în perioada 17 iunie 2015 – 17 iunie 2025.

În prima lună de primăvară, pe 18 martie, autoritatea din domeniu lansează o nouă licitaţie pentru alocarea a două multiplexuri naţionale, 31 de multiplexuri regionale şi 19 multiplexuri locale de televiziune digitală terestră nealocate în procedurile anterioare. După o lună şi jumătate, ANCOM anunţă că firmele Grup Est Security, Info Total Press şi TV Sat 2002 sunt cele care au fost admise în etapa finală. În cele din urmă, patru multiplexuri de televiziune digitală terestră au fost achiziţionate de două dintre cele trei companii care au depus oferte.

Pe listă se găsesc, astfel, companiile Info Total Press (cu adjudecarea a trei multiplexuri – două regionale în Suceava şi Botoşani, şi unul local în Bacău) şi TV Sat 2002, care a câştigat un multiplex regional în Buzău.

În data de 10 iunie, cu o săptămână înainte ca România să treacă la televiziunea digitală terestră, autorităţile, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, precizează că transmisia de programe tv în sistem analogic poate continua în baza unui acord tehnic eliberat de ANCOM, cu respectarea unor condiţii cumulative: să nu producă interferenţe staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte, să nu beneficieze de protecţie radio din partea staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte şi, nu în ultimul rând, la data intrării în vigoare a legii, frecvenţele radio pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic în banda VHF să fi fost deja alocate/repartizate.

După finalizarea licitaţiei pentru multiplexuri, arbitrul telecom anunţă, în 25 februarie, că va acorda, în acest an, drepturi noi de utilizare a frecvenţelor radio în benzile 3410-3600 MHz şi 3600-3800 MHz pentru furnizarea de reţele publice şi de servicii de comunicaţii electronice de bandă largă la nivel naţional.

În acest sens, ANCOM organizează în 2015 o singură procedură de selecţie pentru ambele benzi de frecvenţe, iar noile drepturi de utilizare a spectrului radio vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, pentru o perioadă de 10 ani, până la 31 decembrie 2025. Strategia este adoptată în cele din urmă la jumătatea lunii aprilie, pe data de 14 mai. Autoritatea lansează spre consultare publică documentaţia pentru organizarea unei proceduri de selecţie competitivă în vederea acordării de noi drepturi de utilizare a frecvenţelor radio în benzile 3410 – 3600 MHz şi 3600 – 3800 MHz.

La începutul lunii septembrie, ANCOM demarează procedura de licitaţie pentru drepturile de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 3,4 – 3,8 GHz, iar preţul de pornire este de 370.000 euro pentru fiecare dintre cele 16 blocuri din banda 3,4 – 3,6 GHz şi 185.000 euro pentru blocurile din banda 3,6 – 3,8 GHz.

În data de 6 octombrie sunt publicate companiile care au depus oferte, respectiv 2K Telecom, Orange România, RCS&RDS, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii şi Vodafone România. În cele din urmă, fiecare operator şi-a adjudecat numărul de blocuri solicitate prin oferta iniţială, iar suma totală pe care o vor plăti pentru achiziţii se ridică la 10,1 milioane de euro.

Statistici ANCOM

La capitolul statistici, ANCOM a excelat în anul care tocmai se încheie, iar multe dintre acestea au reuşit să contureze profilul utilizatorului român de internet, posesorului de telefon mobil şi, nu în ultimul rând, amatorului de programe de televiziune. Astfel, prin intermediul Veritel.ro, serviciu dezvoltat de ANCOM, am aflat că utilizatorul mediu de telefonie mobilă şi internet pe mobil din România consumă lunar 115 MB trafic de internet mobil, trimite 72 de SMS-uri naţionale şi vorbeşte, în medie, 202 minute în reţea şi 47 de minute în afara reţelei. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte telefonia fixă, statistica oficială centralizată de către arbitrul telecom arată că utilizatorul mediu român vorbeşte lunar 45 de minute în reţea şi 32 de minute în afara reţelei, cifre net inferioare celor referitoare la mobilitate.

Cu toate acestea, statistica publicată în aprilie de ANCOM arată că aproape 6.500 de localităţi, cu o populaţie ce însumează 2,85 milioane de locuitori, nu avea acces la internet fix de mare viteză.

Securitatea cibernetică a fost un alt subiect care s-a regăsit în statisticile autorităţii de reglementare. Conform datelor publicate la jumătatea lunii mai, peste 8,83 milioane de conexiuni la internet din România au fost afectate de incidente de securitate, în 2014, număr cu 50% mai mic faţă de datele din anul precedent. Cele mai multe incidente au fost semnalate în Bucureşti, Constanţa, Dolj şi Teleorman.

Din totalul de conexiuni afectate de incidente, cele mai multe s-au consemnat pe segmentul de telefonie mobilă (aproape 4,4 milioane de conexiuni), urmate de serviciile de internet mobil (aproape 3 milioane de conexiuni), retransmisia programelor audiovizuale (aproximativ 840.000) şi serviciile de telefonie fixă (circa 440.000 de conexiuni) şi internet fix (aproximativ 340.000 de conexiuni afectate/serviciu).

Cea mai nouă statistică ANCOM, publicată la jumătatea lunii decembrie, relevă faptul că în România existau, în primul semestru al anului, 4,1 milioane de conexiuni în bandă largă la puncte fixe, iar traficul total realizat de către internauţi s-a ridicat la 2,2 milioane TB. Din numărul total de conexiuni, 1,1 milioane erau înregistrate în mediul rural, în creştere cu 13,3% faţă de primele şase luni din 2014.

Raportul de specialitate arată, totodată, că utilizarea telefoniei fixe consemnează scăderi atât la nivelul numărului de linii de acces (-7%, de la 4,6 milioane la aproximativ 4,3 milioane), respectiv la nivelul numărului de abonaţi (-6,7%, până la 3,7 milioane), cât şi la nivelul traficului de voce realizat de către aceştia (-16,7%, de la 2,4 miliarde minute la două miliarde minute).

Statistica ANCOM arată, de asemenea, că numărul conexiunilor la internetul mobil de bandă largă /broadband/ au ajuns, la jumătatea anului 2015, la 12,7 milioane, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. În sectorul telefoniei mobile în România erau activi 22,7 milioane de utilizatori, cu 1,8% mai mulţi decât în S1 din 2014.

Pe segmentul serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate, numărul abonaţilor a ajuns, în România, la 6,8 milioane, în primele şase luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. În acest context, rata de penetrare a serviciilor audiovizuale la nivel de gospodării a depăşit pragul de 91%.

Conform statisticii, la sfârşitul lunii iunie din acest an, un procent de 65% din totalul abonaţilor la servicii de retransmisie recepţionau programele TV prin intermediul reţelelor de cablu, numărul acestora atingând valoarea de 4,4 milioane, în creştere cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.

Utilizatori vs Operatori

Printre comunicările ANCOM din 2015 s-au aflat şi cele care au avut un caracter strict informativ pentru utilizatorii diverselor servicii de telecomunicaţii. Din datele publicate, de-a lungul anului, am putut afla că furnizorii de servicii de telefonie şi de internet sunt obligaţi să publice pe site-urile proprii şi să comunice utilizatorilor, înainte de contractare, informaţii despre traficul şi minutele incluse. De asemenea, aceiaşi operatori trebuie să facă referire şi la consecinţele depăşirii pragurilor impuse prin abonament, precum limitări ale vitezei sau plata unui tarif suplimentar.

Începând cu luna iunie, însă, noile prevederi legale relevă faptul că nu doar furnizorii de servicii de telefonie, ci şi cei de internet şi retransmisie TV vor trebui să publice pe pagina proprie de internet şi să comunice utilizatorilor, înainte de încheierea contractului, anumite informaţii referitoare, de exemplu, la tarifele aplicabile planului tarifar, serviciile incluse în planul tarifar respectiv şi resursele acordate, modul în care acestea pot fi utilizate etc.

La finele lunii februarie, ANCOM anunţă iniţiativa privind accesul persoanelor cu dizabilităţi la servicii de telefonie şi acces la internet, adaptat nevoilor lor specifice şi în condiţii echivalente celor de care beneficiază ceilalţi utilizatori. Practic, Autoritatea le-a recomandat furnizorilor un anumit tarif pentru fiecare dintre pachetele speciale de servicii, iar în opt luni de la intrarea în vigoare a acestei decizii, utilizatorii cu dizabilităţi auditive şi/sau de vorbire au putut avea la dispoziţie pachete de servicii mobile. Pachetele include cel puţin SMS-uri nelimitate în reţea şi 150 de SMS-uri naţionale la un tarif recomandat de ANCOM de maximum 4 euro/lună (inclusiv TVA). De asemenea, traficul lunar la internet mobil este de minimum 300 MB, la o viteză maximă de transfer a datelor pentru descărcare de cel puţin 2 Mbps, la un tarif recomandat de 2 euro/lună (inclusiv TVA).

Un alt element important comunicat de către arbitrul telecom a fost faptul că utilizatorii de telefonie care călătoresc în străinătate au dreptul să beneficieze de un ‘plafon’ la utilizarea serviciului de internet mobil în roaming, iar în cazul în care aceştia nu aleg un alt plafon din oferta comercială sau nu renunţă în mod expres la plafonul implicit, operatorii trebuie să aplice pragul-limită de 50 de euro pentru consumul de date în roaming.

Tot ANCOM atenţiona, la jumătatea acestui an, că serviciul de roaming se poate activa involuntar în 512 localităţi aflate la graniţa cu România, fiind astfel posibil ca telefonul să se conecteze automat la o reţea din ţara vecină şi să folosească serviciile de comunicaţii la tarife de roaming, iar utilizatorii să plătească şi pentru apelurile pe care le primesc (roaming involuntar).

Controale, amenzi şi decizii ale ANCOM

În primăvara acestui an, ANCOM anunţă că a amendat, în 2014, o serie de furnizori de pe piaţa de comunicaţii electronice şi de servicii poştale, cu suma de 450.500 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale, în urma a peste 5.363 de controale.

La capitolul portare, datele oficiale arată că, în cei 7 ani de când a fost lansată portabilitatea numerelor de telefonie în România, au fost înregistrate peste 2,3 milioane de astfel de proceduri, mai mult de trei sferturi dintre acestea fiind numere de telefonie mobilă. Din totalul raportat, de la data lansării acestui serviciu în România, 21 octombrie 2008 şi până în octombrie 2015, în segmentul telefoniei mobile, Vodafone continuă să fie operatorul cu cele mai multe numere primite în reţea prin portare (509.318), urmat de Orange (452.551), RCS & RDS (447.209), Telekom Romania Mobile Communications (373.669) şi Telekom Romania Communications (14.975).

În ceea ce priveşte compensarea costului net aferent serviciului universal poştal pentru anul 2014 de către Compania Naţională ‘Poşta Română’, ANCOM a anunţat, în data de 16 decembrie, că acesta nu ar trebui compensat, pe considerentul că Autoritatea a calculat nivelul rentabilităţii capitalului angajat al serviciului universal şi a constatat că, anul trecut, furnizorul de serviciu universal a înregistrat profit pe segmentul serviciilor din sfera serviciului universal, iar rentabilitatea capitalului angajat a fost superioară nivelului rezonabil al rentabilităţii stabilit de ANCOM pentru anul 2014, la 13,10%.

CNPR este furnizorul de serviciu universal poştal desemnat în România şi are dreptul de a solicita compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, care reprezintă diferenţa dintre costurile suportate de CNPR ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu universal şi costul net al furnizorului în cazul în care şi-ar desfăşura activitatea exclusiv pe baze comerciale, fără a avea obligaţii de serviciu universal.

Conform noilor prevederi intrate în vigoare în 2015, costul net reprezintă o sarcină injustă dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ două condiţii legate de nivelul rentabilităţii capitalului mediu angajat şi de pragul de materialitate al veniturilor înregistrate din furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal.

Programe şi strategii pentru 2016

La finele lunii septembrie, ANCOM lansează o dezbatere publică pe tema evoluţiei comunicaţiilor din România în perioada 2016 – 2020, iar în noiembrie instituţia publică principalele obiective pe care le va urmări anul viitor. Documentul a fost adoptat în cadrul Consiliului Consultativ.

Una dintre priorităţile autorităţii este simplificarea procedurilor pentru obţinerea statutului de radioamator, prin simplificarea reglementării şi eliminarea prevederilor care nu mai sunt relevante.

Planul de acţiuni al ANCOM pentru anul 2016 mai prevede măsuri destinate creşterii concurenţei pe piaţa comunicaţiilor electronice şi a serviciilor poştale, creşterii eficienţei administrării spectrului radio şi a resurselor de numerotaţie, dar şi protejării utilizatorilor acestor servicii. De asemenea, se are în vedere revizuirea modelului de calculaţie a tarifelor serviciilor auxiliare de interconectare, precum şi continuarea demersurilor de alocare a spectrului de frecvenţe rămas disponibil în benzile de 800 MHz, 2.600 MHz si 3,4 – 3,8 GHz, cât şi a multiplexelor de televiziune digitală terestră.

ANCOM va derula, anul viitor, o campanie de informare a utilizatorilor privind existenţa şi utilitatea instrumentelor dezvoltate de Autoritate pentru informarea utilizatorilor – InfoCentru pentru utilizatori, Veritel.ro, Netograf.ro si Portabilitate.ro. În plus, autoritatea va revizui regimul de autorizare generală, atât pentru furnizorii de servicii poştale, cât şi pentru furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice.

Nu în ultimul rând, o campanie de monitorizare şi control pe care Autoritatea o va desfăşura în 2016 vizează determinarea acoperirii cu semnal de telefonie mobilă a drumurilor naţionale şi judeţene.