Cele mai mari 10 provocări care vor zgudui lumea în anul 2015, potrivit experţilor Forumului de la Davos

Cele mai mari provocări ale anului viitor sunt adâncirea inegalităţii dintre veniturile diferitelor categorii sociale şi cronicizarea ratelor înalte ale şomajului. Sunt două dintre tendinţele semnalate de experţii Forumului de la Davos, pe care aceştia le vor urmări pe parcursul anului următor, potrivit raportului anual privind Perspectivele Agendei Globale, publicat vineri.

Totodată, două noi provocări au apărut în Topul Davos din acest an: direct pe locul 4  – ascuţirea concurenţei dintre puterile lumii şi, pe  locul 8, intensificarea naţionalismului. Acestea vor fi tensiunile care vor da noi forme lumii în 2015.

Li se alătură altele mai vechi, precum slăbirea democraţiei, poluarea şi schimbările climatice, criza sau lipsa de lideri, lipsa de apă şi neputinţa economiei globale de a mai creşte ignorând sănătatea louitorilor planatei.

1. Inegalităţile

Înrăutăţirea gradului de inegalitate dintre locuitorii lumii, indus de diferenţele mari de venituri, este tot mai mare din cauza stagnării celor mai multe venituri şi a şomajului.

Această provocare ocupă poţiţia I-a a Topului Davos 10, urcând de pe 2, la numai trei ani după ce ocupase ultimul loc. Jumătatea din populaţia lumii are 10% din bogăţiile acesteia. Un alt exemplu: în SUA, 1% din populaţie, de pildă, primeşte un sfert din totalul veniturilor.

Raportul Global Agenda 2015 sesisează o anume îmbunătăţire, în câteva ţări, a mecanismelor de ajutor şi de acces la resurse, dar pentru a avea acelaşi lucru la o scară mai mare este nevoie de instituţii naţionale şi de lideri mai dedicaţi.

2. Creşterea şomajului

Această provocare a urcat un loc, anul acesta, în topul celor mai îngrijorătoare tendinţe, faţă de anul trecut. „Transformarea economiilor şi dislocarea cererii de forţă de muncă, asociată cu progresul tehnologic, se produce rapid şi ar putea avea un impact mai dramatic  ca oricând”, spune raportul.

Surprinzător sau nu, problemele sunt mai mari în Europa decât în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord, sau în Asia.

3. Criza de lideri

De ce 86% dintre membrii Global Agenda Council cred că lumea se confruntă cu o criză a liderilor?

„Poate pentru că s-a văzut cum comunitatea internaţională a eşuat să găsească soluţii la orice problemă globală majoră în anii din urmă”, de la încălzirea globală, la recesiune sau violenţa din Orientul Mijlociu, sau Ucraina.

Lumea politică este măcinată de lupte care erodează mecanismele guvernamentale şi „în multe ţări, singurele personalităţi cu acces la putere instituţională sunt liderii militari şi politicienii radicali”, spune raportul.

4. Competiţia geostrategică se ascute

Relansarea competiţiei dintre marii actori globali este îngrijorătoare. Marile puteri se izbesc între ele ca marile plăci tectonice ale planetei, aşa cum se vede în tensiunile tot mai acute dintre Rusia şi Occident.

„Perspectiva unei Europe Unite se izbeşte de jocurile de sumă zero şi ale sferelor de influenţă”.

5. Democraţia pierde viteză

Încrederea popoarelor în guvernele lor s-a măcinat în tulburările crizei prin care acestea au trecut din 2008 încoace. Protestele de stradă au împânzit harta lumii şi nu au iertat nici măcar Jocurile Olimpice.

„Avem instituţii de secol 19, cu minţi din secolul 20, care încearcă să rezolve probleme din secolul 21”, rezumă  raportul  Global Agenda 2015.

6. Creşterea poluării în ţările în dezvoltare

Nu mai miră pe nimeni imaginile cu chinezi sau alţi locuitori ai metropolelor asiatice, purtând măşti în peisaje copleşite de smog. Marile economii în curs de dezvoltare (BRIC) au preluat modelele occidentale, mecanismele funcţionează perfect economic, „dar capacitatea lumii de absorbţie a emisiilor nu mai permite continuarea fenomenului”.

Pe de altă parte, Brazilia, Rusia, India, China (BRIC) şi alte ţări aflate într-un ritm exploziv de dezvoltare ştiu că pentru două treimi din cantităţile de CO2 emise din 1850 încoace sunt responsabile ţările dezvoltate. Nu ezită să reclame faptul. Ar fi rândul lor, acum, dar ar fi nevoie de altă revoluţie economică decât cea industrială.

„Sunt două căi prin care ţările dezvoltate pot răspunde la provocare: cu fluxuri de finanţare a dezvoltării economiilor emergente şi prin dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse”.

7. Violenţele meteo

Schimbările climatice vor provoca tot mai des fenomene de amploarea tsunami-ului japonez. Ironia este că vor suferi cel mai mult ţările cele mai sărace, care au contribuit cel mai puţin la încălzirea globală.

8. Recrudescenţa naţionalismului

Mişcările separatiste din Canada, Spania şi Marea Britanie şi recrudescenţa naţionalismului din Franţa, Italia şi din alte părţi, încurajată de separatism. Se vindecă greu rănile provocate chiar şi de referendumurile care nu au reuşit să schimbe graniţele.
 
9. Criza de apă

Cel puţin 750 de milioane de oameni suferă de sete. „Apa curentă” este pentru alte sute de milioane un vis, care îi desparte adeseori de sănătate. Pentru rezolvarea problemei este nevoie de investiţii uriaşe, pe care nu le pot face decât guvernele şi instituţiile internaţionale. În parteneriat public privat? Ce ar însemna asta?

10. Economii cu oameni sănătoşi

Economiile lumii nu se mai pot dezvolta ignorând sănătatea oamenilor, orice rol sau contribuţie ar avea ei în creşterea economică.

Cele 94 de pagini ale raportului  Global Agenda 2015, realizat de experţii Formului de la Davos dezvoltă ideile despre provocările pe care, aici, ECONOMICA.NET doar le-a enunţat.