Câştigurile de pe urma celor mai sigure investiţii financiare din 2007 şi 2008 ajung acum până la 90%

În anii 2006, 2007 şi 2008, firmele de administrare de investiţii personale ale celor mai mari bănci româneşti lansau fonduri mutuale cu risc scăzut şi plasamente în titluri de stat, în alte obligaţiuni şi în depozite bancare. Achiziţia titlurilor lor acum şapte ani este recompensată acum cu randamente între 60% şi 90%, potrivit celor mai recente date raportate de manageri şi culese de ECONOMICA.NET.
Adrian N. Ionescu - Dum, 15 feb. 2015, 22:03
Câştigurile de pe urma celor mai sigure investiţii financiare din 2007 şi 2008 ajung acum până la 90%

Cei care au simţit din vreme ameninţările crizei au avut în ce să-şi adăpostească banii şi în România, cu câştiguri mari.

Fondurile mutuale cu risc scăzut şi investiţii în obligaţiuni şi depozite bancare, înfiinţate în 2007 şi 2008, înregistrează, de la lansare şi până în prezent, randamente de peste 89% (ERSTE Bond Flexible RON, fost BCR Obligaţiuni), 67% (Raiffeisen RON Plus) şi respectiv 65% (BT Obligaţiuni).

Fondul Simfonia 1 se poate lăuda cu un randament de peste 69%, din 24 iulie 2007 încoace.  La 24 iulie 2007 s-a înregistrat maximul indicilor bursieri de la Bucureşti. Apoi a urmat marea scădere până la minimele din 2009.

Simfonia 1 este un fond cu plasamente mai ales în depozite şi în instrumente bancare. Este dedicat mai ales firmelor pentru managementul trezoreriei. Nu le este refuzat, însă, nici micilor investitori.

Celor de mai sus li se adaugă fondul BRD Obligaţiuni cu un randament de 54% de la înfiinţarea din 12 ianuarie 2006. Faţă de ziua de maximă glorie a Bursei de Valori Bucureşti(BVB), fondul are un randament de 33%.

Momentul prielnic

Despre ameninţări se vorbea încă de la începutul anului 2007, dar când Erste Asset Management România (pe atunci BCR Asset Management) lansa, în 9 octombrie 2007, fondul ERSTE Bond Flexible RON (fost BCR Obligaţiuni), mulţi investitori români mari şi mici erau încă vrăjiţi de acţiunile Bursei.

În anul următor criza şi tendinţa descendentă a burselor a devenit neîndoielnică. Fondurile mutuale Raiffeisen RON Plus şi BT Obligaţiuni şi-au pus în vânzare titlurile începând chiar cu 18 septembrie 2008, respectiv 17 iulie 2008.

Lansările acestor fonduri s-au realizat tocmai atunci când criza a scumpit mult banii, guvernele aveau nevoie de tot mai mulţi bani ca să acopere găurile băncilor şi propriile deficite, iar dobânzile la care se emiteau obligaţiunile erau în creştere.

Toate fondurile care au mizat mai ales pe titluri de stat şi obligaţiuni au lăsat tot mai puţini bani în depozitele bancare, pe măsură ce investeau în obligaţiuni.

În funcţie şi de priorităţile promise de administratori, fondurile Bond Flexible RON şi Raiffeisen RON Plus şi-au sporit expunerea pe obligaţiuni, până când au ajuns la o pondere de titluri de stat de 68%, respectiv 62%, la care se mai adaugă şi deţineri de obligaţiuni municipale şi corporatiste. BT Obligaţiuni are în majoritate (63%) plasamente în depozite bancare. Datele sunt de la începutul lunii februarie, dar între timp nu s-au înregistrat modificări relevante.

Aceste fonduri sunt şi printre cele mai mari de pe piaţă. ERSTE Bond Flexible RON tocmai a depăşit pragul de şapte miliarde de lei, active nete care aparţin celor peste 122.000 de investitori.  Nu e mai puţin adevărat că acest fond, pe când se numea BCR Obligaţiuni, a înghiţit fondul BCR Monetar, cu care cea mai mare bancă a României şi-a ademenit deponenţii. BCR Monetar făcea plasamente mai ales în depozite bancare. BCR Obligaţiuni voia să profite de câştigurile mai mari promise de titlurile de stat.

Raiffeisen RON Pluss, administată de Raiffeisen Asset Management, are  active de 2,39 miliarde de lei, care aparţin celor 35.554 de investitori înregistraţi la 2 februarie. Iar BT Obligaţiuni, administrată de BT Asset Management, firma de profil a Băncii Transilvania, are aproape 995 de milioane de lei, pentru 21,816 investitori.

Lor li se adaugă fondul Simfonia 1, administrat de BRD Asset management, care a ajuns la o avere netă de peste 1,4 miliarde de lei, pentru cei 19.770 de investitori.

Adăpost de criză

Printre celelalte fonduri de obligaţiuni de pe piaţă se numără OTP Obligaţiuni, cu un randament de 38,2% faţă de preţul de lansare din 7 aprilie 2008.

Mai trebuie spus că Simfonia 1 a fost primul fond monetar tipic, cu plasamente în depozite bancare, şi are un randament de 272% de la înfiinţarea din 15 mai 2001.

Şi celor care s-au trezit prea târziu le-a fost prielnică reorientarea către tipul de fonduri de mai sus.

Simfonia 1 are un randament de aproape 32 în ultimii cinci ani. La rândul său, ERSTE Bond Flexible RON are un randament de peste 44%, iar BT Obligaţiuni de peste 35%, dar deja acest nivel de performanţă este inferior celui al indicelui BET XT de la BVB, care face media ponderată a variaţiilor celor mai importante 25 de acţiuni

Te-ar mai putea interesa și
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților celor două camere se va putea face și guvernul
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților ...
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declarații după consultările pe care le-a avut la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare. După consultările de astăzi de la Cotroceni, el speră că......
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, iar suma medie ...
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, ...
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...