Riscul a fost răsplătit proporţional cu mărimea acestuia.
Aurul nu a mai făcut furorile de anul trecut, media scumpirii metalului preţios fiind de 14% pe primele 10 luni ale anului, aşa cum o exprimă cotaţia Băncii Naţionale a României (BNR).
Mai multe fonduri de investiţii mutuale au avut un randament de superior indicilor bursieri relevanţi, cel mai performant depăşind 35%.
Cât despre dobânda medie de 6%, promisă acum 10 luni de bănci, aceasta nici nu a protejat de inflaţie economiile, după plata impozitului pe câştig şi a comisioanelor.
Marile câştiguri
Primele cele mai performante 11 acţiuni de la bursă au crescut cu peste 20%, în primele 10 luni ale anului (între 30 decembrie 2011 şi 31 octombrie 2012, acţiunile care nu s-a tranzacţionat la aceste date au fost remarcate separat).
Cu excepţia Artego Tg. Jiu (simbol bursier ARTE), a Compa Sibiu (CMP) şi a Aerostar Bacău (ARS) toate celelalte 8 acţiuni de top sunt vedete consacrate, fiind cele mai căutate de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Succesul lui Artego (simbol bursier ARTE) nu se explică doar prin performanţele sale economice.
ARTE a fost (şi mai este) obiectul unei încercări de preluare din partea controversatului om de afaceri Cătălin Chelu şi nu numai a lui, ceea ce a amplificat atractivitatea companiei. Valoarea ARTE a crescut cu 134,2%.
Aerostar a fost în top şi anul trecut. Acţiunea a crescut cu 31,3% în 2012, dar este abia a şaptea în top.
Compania specializată în fabricarea pieselor de schimb şi mentenanţa aeronavelor Aerostar Bacău (ARS) a început construcţia unei noi capacităţi de producţie, pentru care a programat investiţii de aproape 22 milioane lei, din care 8,7 milioane lei reprezintă o finanţare nerambursabilă.
Nu este neapărat o vedetă nici ocupanta locului 2 în clasamentul celor mai profitabile investiţii pe primele 10 luni din din 2012, cu toate că producătoarea de piese de schimb auto Compa Sibiu lucrează pentru marile fabrici europene.
O investiţie în 30 decembrie 2011 în Compa Sibiu (CMP) a adus un profit brut de 52,2% în 31 octombrie 2012.
Dintre celelalte 8 cele mai profitabile ţinte de investiţii se remarcă Erste Group Bank (EBS) cu o apreciere de 50,5%, prin care recuperează câte ceva din prăbuşirea din ani ianteriori.
A patra cea mai profitabilă investiţie este acţiunea OMV Petrom (SNP, +41,1%), cea mai profitabilă companie românească din toate timpurile.
Managerii Petrom ştiu să profite de cererea de carburant chiar şi atunci când nu scumpeşte. A pus în funcţiune şi o termocentrală pe gaze şi dă şi dividende.
Banca Transilvania (TLV, +34,6%) este cumpărată pentru capacitatea de a face profituri record, în ciuda unei cereri precare şi puţin solvabile de credite.
Perfromanţele TLV sunt cu atât mai valoroase cu cât mai marii săi concurenţi au profituri în scădere (BRD) sau pierderi (BCR), din cauza creditelor vechi restante.
Celelalte acţiuni din TOP 11 sunt societăţile de investiţii financiare (SIF) şi Fondul Proprietatea (FP, + 26,5%), care au expunere pe toată economia.
SIF Oltenia (SIF5, +34,3%) este cea mai bine plasată, atractivitatea sa constând atât în portofoliul său, cel mai lichid dintre SIF-uri, dar şi în faptul că este singura care nu s-a grăbit să finalizeze acordul cu Erste de vânzare a pachetului de acţiuni la BCR.
Acum SIF5 ar putea cere modificarea termenului acordului şi obţinerea unui preţ mai bun pe BCR.
SIF Moldova (SIF2, +28,7%), care de obicei este fie înaintea, fie după SIF5, ca atractivitate, a pierdut teren în faţa SIF Banat Crişana (SIF1, +31%), mai ales ca urmare a luptei pentru putere la nivelul conducerii acesteia.
Liderul „dintotdeauna“ al SIF1, Ioan Cuzman, a cedat fotoliul de preşedinte omului de afaceri Dragoş Bîlteanu, unul dintre mari acţionari şi reprezentantul foştilor adversari ai lui Cuzman, grupaţi în jurul oficialilor Băncii Transilvania.
Cu toate că într-o manieră mai puţin spectaculoasă decât s-a produs la SIF Muntenia (SIF4, +24,7%), schimbarea conducerii SIF1 a consacrat tendinţa generală de debarcare a conducerilor matusalemice ale SIF-urilor.
Investitorii la bursă se aşteaptă ca până la adunările generale din primăvară, acţiunile SIF-urilor să crească şi din cauza tendinţei de acumulare, ca şi din cea a promisiunii dividendelor.
Prima acţiune din plutonul de urmăritoare are un randament de doar 8,3% (SIF Transilvania, SIF3).
Puţine alte acţiuni au crescut, de fapt, suficient de mult în acest an şi, din cele care sunt pe plus, unele sunt acţiuni neatractive şi nelichide (adică greu de găsit la cumpărare şi greu de vândut după aceea).
Pe de altă parte, pe perioade apropiate celei luate în considerare (între 30 decembrie 2011 şi 31 octombrie 2012) s-au remarcat şi ale acţiuni, precum Carbochim Cluj Napoca (CBC, +91%), Bermas Suceava (BRM, 74%), Azomureş (AZO, 58%) şi SIF Muntenia (25%).
Celelate câştigătoare de la bursă nu merită atenţia, nu numai pentru că nu au depăşit dobânda la depozite, dar şi pentru că sunt şi sub mediile exprimate prin indicii bursieri, cu excepţia indicelui compozit BET C, al tuturor acţiunilor de la BVB, fără SIF-uri.
Cea mai mare creştere (25,6%) este, desigur, a indicelui BET Fi, care face media variaţiilor cotaţiilor SIF-urilor şi ale FP.
Indicele BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni, inclusiv FP şi SIF-urile, a crescut cu aproape 15%.
În fine, indicele BET, al celor mai importante 10 acţiuni, inclusiv FP a crescut până acum cu aproape 14%. Indicele compozit BET C abia se ţine pe plus, +1,97%.
Fondurile mutuale
Nu toate fondurile monetare şi de obligaţiuni au avut performanţe superioare dobânzii bancare, principalul lor reper de performanţă.
Dintre fondurile monetare doar Raiffeisen Monetar (+6,86%), Certinvest Tezaur (+6,67%) şi OTP ComodisRo (6,6%) sunt superioare dobânzii promise în decembrie de bănci (randamentele din paranteze sunt anualizate, aşa cum se exprimă şi dobânda la depozite).
Cu excepţia BRD Concerto şi Stabilo (Pioneer) celelalte fonduri de obligaţiuni au depăşit dobânzile bancare. Trebuie menţionat aici şi rezultatul celei mai mari fuziuni a anului din România, BCR Obligaţiuni, în care a fost topit BCR Monetar.
Anul 2012 este anul în care, volatilitatea pieţei a diferenţiat capacitatea de a face performanţă a administratorilor fondurilor mutuale cu expunere pe acţiuni . (Trebuie precizat, însă, că este recomandabil ca profitabilitatea unui fond mutual cu expunere pe acţiuni să fie măsurată pe termen de câţiva ani.)
Totodată, fondurile cu expunere pe acţiuni trebuie comparate cu performanţa indicilor pe acţiuni, chiar dacă sunt din categoria fondurior cu portofolii echilibrate.
Cel mai performant fond mutual este cel care imită în proporţie de cel mult 90% portofoliul indicelui BET Fi. Certinvest BET Fi Index a câştigat până acum peste 35%, iar indicele peste 25% (între 30 decembrie şi 31 octombrie).
Reperul cel mai util pentru performanţa fondurilor de acţiuni este indicele BET XT (+14,95%), pentru că grupează cele mai căutate 25 de acţiuni. Fondul care îi imită portofoliul, Certinvest XT Index a reuşit un +19%.
Se mai remarcă Raiffeisen Prosper (+20,59%), Raiffeisen România Acţiuni (+18,46%), şi BCR Expert (+17,93%).
Alte fonduri au reuşit să depăşească indicele BET, astfel că unui investitor în acestea nu-i putea părea rău că le-a cumpărat titlurile în loc să facă singur plasamentele proporţional ci ponderile acţiunilor în portofoliile indicilor, adică imitându-le.