Cele mai promiţătoare acţiuni la Bursă, pentru următoarele luni

Acţiunile subevaluate au cele mai mari şanse de creştere.

Investitorii folosesc indicatorul PER (rata preţ / profit, price earnings ratio) tocmai pentru a afla dacă o acţiune este subevaluată sau, dimpotrivă, supraevaluată, în raport cu profitul pe care compania îl poate produce.

Indicatorul este raportul dintre preţul acţiunii şi profitul împărţit la numărul total de acţiuni şi s-ar putea traduce astfel: „cât costă un leu din profitul companiei“ (în cazul ideal că tot profitul s-ar distribui prin dividende) sau „în câţi ani se recuperează din profit banii daţi pe o acţiune).

Investitorii încep să vândă atunci când cred că PER-ul unei acţiuni, respectiv preţul acţiunii sunt prea mari pentru cât profit face compania, considerând acţiunea supraevaluată.

Cea dintâi comparaţie pe care o face un investitor este cea cu pragurile teoretice faţă de care PER indică supraevaluarea (peste 20), sau subevaluarea (sub 10). Vom folosi aceleaşi repere, cu precizarea că acestea sunt ajustate liber de către analişti, în funcţie de domeniul în care funcţionează compania, ca şi din comparaţia cu alte companii de acelaşi tip.

Producătoarea de electrocasnice Electroargeş Curtea de Argeş (simbol bursier ELGS) are un PER de 2,2.

Altfel spus, are încă cel mai mic preţ de pe piaţă, în raport cu performanţele financiare ale companiei (v profitul în tabelul ataşat).

Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS) este foarte subevaluată, deci foarte ieftină, faţă de cât profit produce compania. Face afaceri bune de export, nemţii de la Kaercher le vând sub marca lor. Compania exportă şi incubatoare de ouă în Italia, Spania şi Libia.

ELGS face deja obiectul unor litigii juridice între doi mari investitori care şi-ar dori s-o controleze.

Alte 17 acţiuni din cele 106 cotate pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sunt suficient de ieftine faţă de profiturile lor, ca să înregistreze indicatori PER sub 10, potrivit calculelor ECONOMICA.NET, care au avut în vedere profiturile de pe ultimele 4 trimestre.

Trei companii cu o capitalizare (valoare de piaţă) de sub 200 de milioane de lei ar putea surprinde prin prezenţa lor în topul celor mai atractive 10 acţiuni de la BVB, după raportul preţ / profit companie (PER).

Rompetrol Well Services (simbol bursier PTR, PER= 4,1) este lider al pieţei serviciilor petroliere legate de foraj şi extracţie. Este lichidă (se găseşte uşor de cumpărat şi este uşor de vândut), căci are 28% din acţiuni în circulaţie liberă (free float, nu sunt blocate la acţionari mari sau chiar majoritari).

În plus, are un randament al dividendului de circa 10%, deci încă un motiv de cumpărare (presupunând că va da şi la anul dividende la fel de mari). Randamentul dividendului este raportul dintre dividend şi preţul acţiunii.

Compa Sibiu (CMP, PER=5) este de mult în atenţia cititorilor ECONOMICA.NET, atât pentru că face profit din piesele de schimb vândute marilor producători auto europeni, dar şi pentru că este una din rarele poveşti de succes despre o companie controlată de salariaţi.

O investiţie în 30 decembrie 2011 în acţiunile Compa Sibiu (CMP) a adus un profit brut de 52,2% în 31 octombrie 2012.

Producătoarea de benzi de cauciuc industriale Artego Tg. Jiu (ARTE, PER = 6) a fost de asemenea o vedetă a pieţei anul acesta, din cauza presiunilor de preluare ostilă exercitate asupra salariaţilor, care o controlează. Are drept acţionar semnificativ pe Electroargeş, care este controlată la rândul ei de controversatul om de afaceri Cătălin Chelu.

Valoarea ARTE la bursă a crescut cu 134,2% în primele 10 luni ale anului. Atât acţiunile CMP cât şi ARTE se găsec în circulaţie liberă (free float) în proporţii mari (45%, respectiv 20%)

În fine, dintre „noile venite“ în top, Farmaceutica Remedia Deva (RMAH, PER = 7), face din distribuţia de medicamente mai mulţi bani decât o arată preţul acţiunii sale. Compania se află în expansiune teritorială. Are un free float de 17%.

Dintre vedetele BVB, OMV Petrom (SNP, PER=6,3) are un raport de preţ / profit încă destul de mic, cu toate că a fost cumpărată consecvent pe parcursul anului. Este, în fond, compania românească cu cele mai mari profituri din toate timpurile.

SNP este o acţiune de cumpărat, chiar dacă deja a crescut cu 41,1% în 10 luni – a patra cea mai profitabilă investiţie din 2012.

Banca Transilvania (TLV, PER = 7,8) a uimit piaţa prin profiturile mari, realizate împotriva mediului ostil creditării. În comparaţie, BRD abia dacă face profit şi are un PER astronomic (400, calculat cu profiturile pe ultimele 4 trimestre), care impune vânzarea. Explicaţia stă în refuzul deţinătorilor de avinde sub preţurile actuale şi în încrederea în viitorul companiei.

În fine, Aerostar Bacău (ARS, 8,2) atrage şi pentru că produce subansamble pentru export. Antibiotice Iaşi (ATB, PER = 9,7) este cumpărată şi pentru că a pătruns pe piaţa americană. Fosta glorie a telefoniei româneşti, Electromagnetica Bucureşti (ELMA, 9,9), convertită la comerţul şi producţia de energie, este o altă poveste de succes a salariaţilor – acţionari.

Societăţile de investiţii financiare (SIF) se află în TOP 10. SIF Trasnilvania (SIF3) şi SIF Moldova (SIF2) au PER de 2,4 şi 2,8. SIF Banat Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4) sunt ceva mai scumpe, faţă de profitul societăţilor, raporturile PER fiind de 4,5, respectiv 4,7, dar au încă preţuri foarte atractive.

SIF Oltenia (SIF5, PER = 9,7) pare la limită, dar între pragurile teoretice de 10 şi 20 este loc destul de analize mai profunde şi mai flexibile. SIF Oltenia pare să fi fost deja „supracumpărată“ pentru că ar urma să profite mai mult de tranzacţia cu Erste, încă nefinalizată.

La SIF-uri, ca şi la Fondul Proprietatea (FP, PER =12,5) trebuie să se ţină seama de faptul că piaţa le „sancţionează“ preţurile cu discount-uri mari faţă de valoarea de piaţă a activelor lor (acţiunile dinpropriile portofolii), de unde ar putea veni profiturile.

Discount-urile sunt explicate prin gradul ridicat de risc al activităţii din care fac profit SIF-urile şi se învârt în jurul nivelului de 50%, dar nimeni nu prevede că ar putea scădea până la 30%, ca să facă mai mare loc de creşteri preţurilor acţiunilor.

În „zona gri“ (PER între 210 şi 20) se află şi înseşi acţiunile Bursei de Valori Bucureşti (BVB, 16), care se cumpără pentru că încă nu sunt cu totul demonetizate promisiunile de viitor. Altfel, compania BVB s.a. câştigă tot mai puţin din comisioane. Tranzacţiile sunt puţine, iar noile listări întârzie deja de ani buni.

Dintre cele mai cunoscute acţiuni de la Bursă, se mai remarcă Banca Comercială Carpatica (BCC, PER = 23), care în primul an calendaristic profitabil deja pare să se fi scumpit prea mult.

Viitorul operatorului portuar SOCEP Constanţa (SOCP, PER = 26,4) nu mai convinge nici pe proprii acţionari principali, care au decis să aloce 17 milioane de euro, din resursele acumulate în anii anteriori, pentru „orice investiţii profitabile“, dar în nici un caz pentru proiecte concrete de investiţie în companie.

Par prea scumpe, de asemeni, Şantierul Naval Orşova (SNO, 38,1), care este prea puţin lichidă, OIL Terminal (OIL, 40,9), care are mari probleme manageriale, şi Carbochim Cluj Napoca (CBC, PER = 60,5), ai căror acţionari a trebuit să facă faţă, şi ei, intenţiei de preluare ostilă a lui Cătălin Chelu.

O modificare a climatului investiţional şi o revenire a pieţei româneşti în atenţia investitorilor străini, ar putea schimba mult relevanţa indicatorului PER.

Am adăugat şi două companii de pe piaţa Rasdaq a BVB, Albalact Alba Iulia (ALBZ, PER = 13,2) şi Conpet Ploieşti (COTE, 7). Cea dintâi este un succes al pieţei, graţie acţionarului principal care a înţeles să deschidă compania investitorilor, iar cea din urmă are monopolul transporului de ţiţei şi de carburanţi prin conducte magistrale. În ambele cazuri, PER-ul este calculat de Bloomberg, probabil nu cu profiturile din ultimele 4 trimestre, căci companiile nu le-au raportat pe toate.

Indicaţiile PER-urilor actuale sunt valabile până atunci când se vor putea face estimări privind profiturile pe trimestrul 4 al anuluii 2012.

Avertisment

ECONOMICA.NET avertizează că estimările de mai sus sunt pur orientative şi nu sunt sugestii de a lua anumite decizii de investiţii, responsabilitatea pentru acestea aparţinând exclusiv celor care le iau, in funcţie de propria toleranţă la risc.

Mai trebuie precizat o dată că o decizie de investiţie nu trebuie luată exclusiv în funcţie de PER, cu atât mai mult că nivelul real de subevaluare nu este cunoscut cu adevărat decât după ce a fost depăşit pe piaţă..