Cele mai vechi clădiri din marile oraşe ale României

Una dintre cele mai vechi clădiri ale Clujului, a cărui dată de naştere se bănuieşte a fi undeva în a doua jumătate a secolului al XI-lea, este Biserica Calvaria. Lăcaşul e un simbol al celui mai mare cartier al oraşului. A fost o mănăstire benedictină despre care se zice că ar fi fost întemeiată de Ladislau I, rege al Ungariei.

Începând cu a doua jumătate a secolului al XI-lea a funcționat aici, în interiorul unei fortificații, abația benedictină Monasterium Beatae Mariae de Clus, înconjurată cu un zid de apărare. Din vechile construcții se mai păstrează doar corul bisericii, prevăzut cu o navă mai simplă, construită în secolul al XIX-lea pe vechile fundații. Biserica este înconjurată de un val înalt de pământ, urmă a fortificațiilor elipsoidale din evul mediu, când întregul areal dispunea de șanțuri de apărare spre sud, est și vest, spre nord existând o pantă naturală abruptă.

Cea mai veche clădire din Arad este Biserica Sârbească, care a fost întemeiată de căpitanul Jovan Popović Tekelija (Iovan Popovici Techelia), între anii 1698 şi 1702, pentru familiile grănicerilor sârbi (conform documentelor 300 pedestraşi şi 200 călăreţi) stabiliţi aici împreună cu familiile lor. Biserica a fost ridicată în perioada anilor 1698-1702, purtând amprenta stilului baroc timpuriu, după cucerirea Aradului de către armatele imperiale comandate de prințul Eugen de Savoia, când în oraș au fost așezați grăniceri sârbi. 

Pe o stradă retrasă din Bucureşti se găseşte încă cea mai veche clădire locuibilă din ţară, după cum cred istoricii. Casa Melik a fost construită pe uliţa Spătarului şi are puţin peste 250 de ani. Tot ce se ştie despre primul om care a locuit în vechea clădire este faptul că a fost un boier spătar, dar numele lui nu s-a păstrat în niciun document. În prezent, aici funcţionează Muzeul Theodor Pallady.

Biserica Sfântul Bartolomeu este cea mai veche clădire din Braşov. Aflată pe strada Lungă, datează din secolul al XIII-lea, chiar de la 1223 după cum susţin unele surse specializate. Acum obiectiv turistic, clădirea a fost înconjurată de un zid de apărare ce a rezistat atacurile trupelor otomane (1421). Nici atacurile ostaşilor aflaţi sub conducerea lui Vlad Ţepeş, din 1458, sau ale armatei lui Gabriel Báthori, din 1611, nu au reuşit să distrugă biserica aşa cum, nici un incendiu din 1689, nu i-a afectat structura. 

În Sibiu, în Piaţa Huet, Turnul Scărilor sau Poarta Scărilor are o vechime de aproximativ 800 de ani, fiind unul din cele mai importante monumente ale oraşului şi cea mai veche clădire aflată în picioare şi astăzi. Este singurul turn de poartă păstrat din prima incintă de fortificații și datează de la sfârșitul secolului al XII-lea sau începutul secolului al XIII-lea.

Casa Băniei este cea mai veche clădire din Craiova. A fost reconstruită în forma actuală de Constantin Brâncoveanu în anul 1699, dar realizată îniţial la sfîrşitul secolului XV-lea de boierii Craioveşti. Cea mai veche clădire din Craiova a fost de-a lungul anilor sfat boieresc, seminar, sediul arhivelor, judecatorie, colegiu, iar în prezent este muzeu de etnografie, în ale cărui exponate se regăsesc formele şi motivele geometrice cu care Constantin Brâncuşi a uimit lumea întreagă.

Clădirea Garnizoanei din Piaţa Libertăţii este cea mai veche casă din Timişoara şi îşi păstrează volumetria iniţială. În secolul al XVIII-lea clădirea era locuința generalilor guvernatori militari ai Timișoarei. Tot aici a locuit contele Mercy. Între 1849–1860 a fost sediul administrativ al nou înființatei provincii Voivodina Sârbească Banatul Timișean. Tot aici a fost găzduit împăratul Franz Joseph în timpul vizitei la Timișoara din 14–16 iunie 1852. În 1923 regele Ferdinand și regina Maria au plantat cei doi stejari care se află și astăzi în fața clădirii.

Casa Hagi Prodan, cea mai veche clădire din Ploieşti, datând de la 1785, a reuşit să treacă peste vremuri în picioare. Un exemplu autentic de arhitectură veche românească, a fost salvată de la ruină şi restaurată în nenumărate rânduri.

Biserica Galata, cu hramul „Înălţarea Domnului” din Iaşi a fost atestată documentar în anii 1582-1583 şi a rămas în picioare de atunci. Construcţia, ridicată de domnitorul Petru Şchiopul, a mai trecut printr-un incendiu, în 1762, care a afectat serios interiorul, repictat în 1811. Biserica, înconjurată de ziduri prevăzute cu creneluri și având un turn clopotniță înalt la intrare, are aspectul unei fortărețe, servind adesea ca loc de apărare și uneori ca reședință domnească. Ea este un exemplu al influenței muntene asupra arhitecturii moldovenești. Din apropierea bisericii, de pe Dealul Galata, se deschide o frumoasă perspectivă asupra orașului.

Cea mai veche clădire a Constanţei a fost ridicată de englezii care au construit portul şi calea ferată. Cele mai vechi clădiri ale Constanţei datează din anii 1850, când Dobrogea era sub stăpânire otomană. Pe atunci, Constanţa era un mic port oriental, cu nici 3.000 suflete, majoritatea tătari, cărora li se adăugau turci, greci, armeni, evrei, bulgari şi români.