Cele patru forţe care schimbă radical lumea. Cum se va adapta omenirea
Trei directori ai companiei multinaţionale de consultanţă McKinsey descriu în cartea lor felul în care modul de viaţă al oamenilor s-ar putea confrunta curând cu „prăpădul provocat de cele patru forţe care vor schimba radical lumea”: revoluţia tehnologică, accelerarea conectivităţii (specifică erei digitale), mutarea marilor afaceri în lumea în curs de dezvoltare şi îmbătrânirea populaţiei.
„Multe dintre activităţile, ipotezele, tendințele și obiceiurile care s-au dovedit de mult demne de încredere îşi pierd brusc relevanţa. Avem la îndemână, literalmante la buricele degetelor prin iPhone sau Samsung Galaxy, mai multe date și sfaturi decât oricând”, dar analiştii şi autorii de prognoze rămân prizonierii vechilor lor metode, spun specialiştii McKinsey.
Nu numai analiştii, dar fiecare locuitor al planetei se află în situaţia de a-şi adapta, la ruptura care se produce în funcţionarea societăţii, un mod de a trăi şi de a lucra bazat pe schimbări discrete şi previzibile.
Asistăm la facerea unei noi lumi, potrivit autorilor No Ordinary Disruption.
„În noua lume, antreprenorii, liderii politici și oamenii obişnuiţi trebuie să-şi reseteze cu îndrăzneală toate (obiceiurile şi) intuițiile, începând cu principiile de bază. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei care s-au bucurat de mare succes”, spun Richard Dobbs, James Manyika, şi Jonathan Woetzel directori ai McKinsey Global Institute şi totodată ai birourilor McKinsey din Londra, San Francisco şi Shanhai.
I. Revoluţia tehnologică este la vârful aisbergului
Tehnologia, de la tipar la motorul cu abur până la internet a avut dintotdeauna forţa de a răsturna echilibrele.
„Diferența este că astăzi tehnologia este omniprezentă, peste tot în acelaşi timp în viața noastră şi are o viteză de schimbare și viteza de schimbare mult mai mare.
A fost nevoie de mai mult de 50 de ani de la inventarea telefonului până când jumătate din casele americane au avut instalat unul. A fost nevoie de 38 ani de radio pentru a atrage 50 de milioane de ascultători.
Dar Facebook a atras şase milioane de utilizatori în primul an și de 100 de ori mai mulţi în următorii cinci ani”, scriu autorii citaţi. În China, WeChat are 300 de milioane de utilizatori, mai mult decât întreaga populație adultă a Statelor Unite.
Pe cât de repede s-au multiplicat și răspândit inovaţiiile în ultimii ani, pe atât de mare este nevoia intuiţiei şi capacităţii umane de a se schimba.
II. Revoluţia conectivităţii
O altă forţă care provoacă o ruptură, un salt al ritmului de dezvoltare a civilizaţiei umane este gradul de conectare dintre oameni şi entităţi prin afaceri, mişcarea capitalului, a oamenilor, a informaţiilor.
Puterea de procesare și conectivitatea sunt o parte din poveste. Impactul lor este multiplicat de revoluția informatică, care plasează cantităţi fără precedent de mari de informații la dispoziţia consumatorilor și al întreprinderilor. Proliferează modelele de afaceri bazate pe tehnologie,
de la platformele de vânzare cu amănuntul online, cum ar fi Alibaba, la aplicații auto cum ar fi Uber.
Banii au fost mult timp o parte din povestea globalizării, dar mai nou, importanţa liniilor de legătură majore dintre centrele din Europa și America de Nord tinde să fie umbrită de cea a unui sistem onlien complicat, concentrat în Asia Şi în locul fluxurilor Nord – Nord, au apărut circuitele Sud – Sud.
Volumul schimburilor comerciale dintre China și Africa a crescut de la nouă miliarde de dolari în 2000 la 211 milairde de dolari în 2012. Fluxurile de capital globale s-au extins de 25 de ori între 1980 și 2007. Mai mult de un miliard de oameni au trecut granițele din 2009, de peste cinci ori a numărului în 1980. Aceste trei tipuri de conexiuni s-au oprit în timpul recesiunii globale din anul 2008 și au recuperat lent de atunci.
Dar link-urile propulsate de tehnologie au căpătat o viteză tot mai mare şi inaugurează o nouă dinamică a globalizării.
III. Mutaţiile sociale
Sediile principalelor afaceri ale lumii se deplasează tot spre Este, spre China, printre altele. Nu mai departe de anul 2000, 95 % dintre cele mai mari 500 de multinaţionale, inclusiv Airbus, IBM, Nestle, Shell, și Coca-Cola Company, îşi aveau sediile principale în economiile dezvoltate. Până în 2025, China va fi acasă pentru mai multe companii mari decât în Statele Unite sau în Europa, prevăd consultanţii de la McKinsey.
Aproape jumătate din marile companii ale lumii (cu venituri de un miliard de dolari sau mai mult), vor avea sediul în piețele emergente.
„De-a lungul anilor, oamenii din sediul nostru din Frankfurt, au început să se plângă de mine: Nu prea te mai vedem pe aici”, a spus Josef Ackermann, fostul director general al Deutsche Bank. „Ei bine, exista un motiv: creșterea s-a mutat în altă parte, în Asia, America Latină, Orientul Mijlociu”
IV. Lumea nu mai îmbătrîneşte ca odinioară
Populația lumii îmbătrâneşte. Fertilitatea este în scădere, iar populația lumii a încărunţit dramatic. Pericolul îmbătrânirii s-a extins din economiile dezvoltate spre Rusia, China și în curând va ajunge în America Latină.
Pentru prima dată în istoria omenirii, îmbătrânirea ar putea însemna că numărul oamenilor va stagna.
O forță de muncă mai puţin numeroasă va pune problema productivității şi a stimulării creșterii și provoca regândirea economiei.
Grija pentru un număr mare de persoane în vârstă va pune o presiune severă asupra finanțelor publice.