Din 26 septembrie 2015, românii nu vor mai putea cumpăra decât centrale termice în condensare, pentru că o directivă europeană impune comercializarea doar acelor produse care ating un anume grad de eficienţă energetică cu un consum mai mic de gaze. Practic, centrala convenţională dispare din magazine – nu va mai putea fi cumpărată de niciunde de pe teritoriul României, ca, de altfel, şi de pe teritoriul UE. Cei care deţin deja, până la acea dată, o centrală termică clasică, nu sunt afectaţi de această prevedere, pentru că service-ul, reviziile pentru acest tip de centrală vor putea fi făcute în continuare în centrele specializate, care vor furniza în continuare şi piese de schimb. Toţi ceilalţi care doresc să-şi monteze o centrală, vor găsi de cumpărat doar centrale în condensare.
Cât costă centrala
În medie, costul unei centrale termice pe gaz în condensare (de apartament, 24 Kw) este de circa 3.500 de lei, cu TVA şi kit de evacuare inclus, precizează reprezentanţii Ariston, liderul pieţei locale de centrale termice. Prin comparaţie, „defuncta” centrală convenţională costa circa 2.000 de lei. „Preţul centralelor termice, fie convenţionale, fie în condensare, este influenţat de dotările acestora, opţiunile şi funcţiile înglobate, dar şi de brand”, arată Cătălin Drăguleanu, country manager Ariston România.
Cât e investiţia totală
Estimarea de cost mediu, făcută de firma menţionată, se face pe un apartament de 2 camere, 60 de metri pătraţi, şi ia în considerare:
– costul debranşării
– costul centralei termice
– intalaţia de gaz
– radiatoare şi instalaţie(ţevi, fitinguri)
– manopera aferentă montajului radiatoarelor, instalaţiei şi centralei termice
– autorizarea de funcţionare centrală termică
Adunând toate aceste costuri, rezultă o investiţie de 7.500 de lei pentru cea în condensare. Centrala convenţională presupunea costuri de circa 6.600 de lei.
Lucrarea poate dura de la o zi până la 4 zile, funcţie de dimensiunea şi priceperea echipei cu care lucraţi.
Ce beneficii/ dezavantaje aveţi
În primul rând, centralele în condensare ating o eficienţă termică de până la 109%, faţă de 94% în cazul celor convenţionale, şi aduc economii de până la 35% la consumul de gaz. Practic, sunt mai eficiente cu până la 50% faţă de cele clasice. Prin urmare, banii, iniţial mai mulţi, pe care îi daţi pe centrala în condensare se amortizează prin economiile făcute la factură, având în vedere că îi veţi plăti furnizorului de gaze cu până la 50% mai puţin.
Printre dezavantaje, este de notat, evident, preţul mare al centralei, investiţia iniţială.
Centrala termică în condensare reprezintă o inovaţie tehnologică aplicată generatoarelor de căldură. „Sistemul de operare al acestui tip de centrale este foarte simplu: în urma arderii combustibilului rezultă un amestec de gaze arse şi vapori de apă. Cantitatea de căldură ce ia naştere la ardere include atât puterea gazului, cât şi puterea rezultată prin condensarea vaporilor de apă. Astfel, datorită schimbătorului de căldură din oţel-inox cu modul premix, se obţine un randament superior şi o reducere substanţială a emisiilor de carbon şi noxe”, precizează directorul Ariston.
În România, în acest moment, există 1,3 milioane de locuinţe branşate la sistemul centralizat de termoficare şi circa 2 milioane de centrale termice montate în locuinţele proprii. Centralele în condensare reprezintă sub 5% din parcul total, însă această situaţie se va schimba de la 1 septembrie, cu siguranţă.
Doar 67 dintre cele 320 de oraşe ale ţării beneficiază încă de sistem centralizat de încălzire, în timp ce numărul debranşărilor este în continuă creştere.
În plus, din cele 67 de localităţi în care consumatorii casnici beneficiază de sistem centralizat de încălzire, 3 reuşesc să insumeze circa jumătate din numărul total de abonaţi la nivel naţional. Astfel, oraşele Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, singurele oraşe din România cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispun de sistem termoficat, au un total de 660.000 de abonaţi la CET-uri, cifra ce însumează circa 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonaţi la nivel naţional.
În plus, din 41 de judeţe, în ultimii 5 ani, 8 au renunţat la sistemul centralizat de încălzire (Alba, Bistriţa, Brăila, Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare).