“Avem o nerealizare la Iernut, o nefinalizare a investiției în grafic cu termen de prelungire la jumătatea anului, sau peste de această perioadă, și cu riscurile care decurg din aceasta depășire generată de mecanismul PNI privind finanțarea acestei investiții”, a declarant Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei la conferința “Energie cu responsabilitate”, organizată de publicația Invest Energy.
“Am trecut la o monitorizare atentă de tip analiză de comandament permanent. Sper ca anul viitor și această capacitate care este absolut necesară să fie disponibilă.
În acest context am fost nevoit să reevaluăm capacitățile vechi de la Iernut, să reconfigurăm oprirea planificată pentru circuitul de racire și lucrările care s-au făcut acolo astfel încât să avem și pentru această iarnă disponibil ceii 300 de megawați pe care i-am avut tot timpul”, a explicat Vișan.
Producătorul naţional de gaze Romgaz, a semnat, în 2016, un contract în valoare de 268 de milioane de euro, fără TVA, cu firmele Duro Felguera şi Romelectro, pentru realizarea unei noi centrale pentru producerea energiei electrice în cadrul termocentralei Iernut.
Centrala ar fi trebuit să fie dată în folosinţă la începutul anului 2020, potrivit planurilor iniţiale, dar au apărut întîrzieri, atât ca urmare a unor neînțelegeri între parteneri, cât, mai ales a unei prevederi din OUG 114 privind majorarea salariilor în construcţii, după cum declara directorul companiei, în august.
„Am convocat toţi partenerii din proiect să vedem cum facem să deblocăm situaţia. Ceea ce ne-a impactat au fost prevederile din OUG 114 vizavi de construcţii, pentru că a urmat o instrucţiune, ar fi trebuit să urmeze alta care nu a mai fost dată şi încercăm să deblocăm această poveste”, a declarat atunci Adrian Volintiru, directorul general al producătorului de gaze Potrivit acestuia, Romgaz va fi nevoit să plătească costuri suplimentare celor care realizează lucrările de construcţie, însă nici aceste firme nu au o situaţie la zi.
Centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, ar fi, după finalizare, a doua investiţie greenfield în generarea de energie electrică din România de după căderea comunismului, după centrala în ciclu combinat a Petrom, de 860 MW.