OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România şi singurul producător de petrol şi gaze din ţară, a preferat ca, în cel de-al treilea trimestru, să pună mai puţine gaze naturale pe piaţă şi să folosească mai multe pentru a le “arde” în centrala de la Brazi, pentru a produce mai multă energie electrică profitând astfel preţurile în creştere de pe piaţa de electricitate.
Centrala de la Brazi a a avut o producţie de energie electrică de 1,05 TWh de energie electrică în cel de-al treilea trimestru al anului, mai mult decât dublu faţă de trimestrul 2 (0,42 TWh) şi aproape la fel faţă de primul trimestru, când centrala a produs 1,05 TWh în condiţiile în care vorbim despre luni de iarnă şi despre un debut de primăvară al acestui an destul de friguros, care a dus la creşterea consumului.
Pe cale de consecinţă, cantitatea de gaze naturale vândută de OMV Petrom altor clienţi din piaţă a fost de doar 7,54 TWh, cea mai mică din ultimele cinci trimestre. Şi pe fondul creşterii producţiei de electricitate, dar şi a scăderii cantităţilor de gaze extrase, cantitatea de gaze pusă pe piaţă în al treilea trimestru de OMV Petrom a fost cu 20% mai mică decât cea din trimestrul doi, şi cu 37% sub cea din primul trimestru din 2018. În comparaţie cu acelaşi trimestru din 2017, cantitatea de gaze vândută a fost cu 17% mai mică.
OMV Petrom pare a fi ştiut astfel să profite de conjunctura favorabilă producătorilor de energie, în condiţiile în care preţurile de pe piaţa de electricitate au crescut puternic în lunile august şi septembrie. În ultima lună a intervalului, preţul mediu de închidere al Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU) a fost, în, de 276 de lei/MWh, în creştere cu 13,7% faţă de cel înregistrat în luna precedentă şi cu aproape 40% peste cel înregistrat în septembrie 2017. Iar în septembrie a fost consemnat şi un nivel record al ultimului an pe PZU: 546 de lei/MWh.
Centrala pe gaze în ciclu combinat de la Brazi, cel mai mare proiect privat de investiţii greenfield din sectorul energetic din România (530 de milioane de euro), a fost pusă în funcţiune în 2012. Are o putere instalată de 860 MW şi, alături de centralele hidro, este printre cele mai flexibile capacităţi degenerare din România.