Europa nucleară – Energia atomică a revenit. Acord la Bruxelles (articol European Newsroom)

În acelaşi timp, energia regenerabilă rămâne şi ea crucială în dezbaterea privind energia şi clima în UE. Cât de divizată este Europa când vine vorba de energia nucleară?

Susţinerea energiei nucleare a fost mult timp un subiect tabu la Bruxelles, dar Summitul Energiei Nucleare a transmis mesajul că energia atomică, lăudată acum de susţinători drept crucială pentru contracararea schimbărilor climatice, a revenit, scrie Agerpres.

La acest summit, 32 de ţări care în prezent operează centrale nucleare sau sunt interesate să extindă energia nucleară la nivel mondial, au adoptat o declaraţie privind energia nucleară. Potrivit unui comunicat de presă, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi ţările semnatare şi-au reafirmat „angajamentul ferm pentru energia nucleară ca o componentă cheie pentru strategia noastră globală de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră atât din partea sectorului energetic cât şi a celui industrial, pentru a asigura securitatea energetică, a creşte rezilienţa energetică şi a promova dezvoltarea sustenabilă pe termen lung şi tranziţia la energia curată”.

Primul summit organizat de AIEA pentru a promova energia nucleară a adus laolaltă reprezentanţi din aproximativ 50 de ţări, atât din UE cât şi SUA şi China, precum şi 25 de lideri, inclusiv preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi a reamintit faptul că la conferinţa COP28 s-a convenit să fie „accelerată” dezvoltarea energiei nucleare.

„Energia nucleară este un drum închis costisitor. Este un joc care presupune subvenţii masive şi care pur şi simplu nu se justifică. Construirea de centrale nucleare este incredibil de scumpă, durează ani de zile şi nici măcar nu produce suficientă electricitate”, a declarat eurodeputatul din grupul Verzilor, Michael Bloss, comentând pe marginea summitului.

În UE, dezbaterile privind energia nucleară creează diviziuni între statele membre. Un grup, care include Germania, Spania, Austria şi Luxemburg, este în mod clar împotrivă, în timp ce un alt grup, care include Franţa, Finlanda, Ungaria şi România, laudă potenţialul energiei nucleare.

Susţinătorii energiei nucleare o prezintă ca o modalitate pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050, în conformitate cu obiectivele climatice ale UE. Cei care se opun extinderii energiei nucleare în Europa arată spre riscurile ridicate, demonstrate de dezastrele de la Cernobâl (1986), care la acea dată era parte din URSS, şi Fukushima, Japonia (2011).

În 2021, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut valuri în presă atunci când a susţinut că UE are nevoie de energia nucleară ca o „sursă stabilă” de energie iar Bruxelles-ul a mers mai departe şi a inclus energia nucleară pe lista investiţiilor sustenabile.

În prezent, există reactoare nucleare care funcţionează în 12 dintre cele 27 de state membre UE şi două noi centrale nucleare sunt în construcţie în Slovacia şi Franţa. Cele mai multe reactoare nucleare care funcţionează sunt amplasate în Franţa. Polonia intenţionează şi ea să îşi relanseze programul privind energia nucleară iar Cehia are de gând să construiască noi reactoare, deşi nu este clar câte.

Franţa: campioana energiei nucleare din UE

În ultimii doi ani ani, Franţa, unul dintre pionierii energiei atomice, a fost decisivă când vine vorba de elaborarea unei reglementări mai prietenoase şi repunerea energiei nucleare pe agenda UE. 56 din cele 100 de reactoare nucleare din Europa sunt în Franţa. În prezent este analizată construirea altor 14 sau chiar mai multe noi reactoare.

În calitate de putere nucleară, Franţa nu se bazează numai pe energia nucleară pentru aprovizionarea cu energie. Recent, Ministerul francez al Apărării a anunţat că vrea să îmbogăţească material care conţine litiu la două reactoare de la centrala nucleară de la Civaux, în centrul Franţei. Un gaz rar denumit tritium urmează a fi extras ulterior din materialul îmbogăţit.

Franţa este singura ţară membră UE care deţine arme nucleare, după ce Marea Britanie a ieşit oficial din blocul comunitar în 2020. Ministerul francez al Apărării a anunţat că va colabora cu Électricité de France (EDF), principala companie de electricitate din Franţa, pentru a produce tritium.

La începutul lui 2023, Franţa era în fruntea unei iniţiative privind lansarea unei „alianţe nucleare” compusă dintr-o duzină de state membre, incluzând Polonia, Bulgaria, Finlanda şi Ţările de Jos, cu obiectivul de a influenţa politicile elaborate.

În februarie, Franţa şi Bulgaria au semnat un acord în domeniul energiei nucleare, ce permite companiilor industriale din cele două ţări să participe la mentenanţa actualelor centrale nucleare şi la noi proiecte.

În ianuarie, ministrul bulgar al Energiei, Rumen Radev, şi secretarul adjunct al Departamentului american al Energiei, Andrew Light, au semnat un acord interguvernamental de cooperare cu privire la un proiect nuclear la centrala de la Kozlodui şi un program nuclear civil în Bulgaria. În data de 21 martie, Parlamentul bulgar a votat în favoarea ratificării acordului.

Grupul energetic francez EDF este unul dintre ofertanţii pentru construirea unui noi reactor la centrala de la Dukovany (Cehia), alături de grupul sud-coreean KHNP. Guvernul ceh să aşteaptă să primească ofertele oficiale în luna aprilie. Contractele ar urma să fie semnate la finele lui 2024 şi începutul lui 2025 iar primul reactor ar urma să înceapă să producă în 2036.

Ambiţii crescute pentru energie nucleară europeană

România intenţionează să devină un lider regional în domeniul energiei nucleare, a spus preşedintele Klaus Iohannis la Summitul Energiei Nucleare de la Bruxelles. Iohannis a subliniat că schimbările climatice reprezintă o „provocare globală”, care necesită acţiuni coordonate şi măsuri ambiţioase.

Ţara vecină Serbia nu are experienţă în domeniul energiei nucleare, a declarat preşedintele Aleksandar Vučić la summitul de la Bruxelles. Vučić a spus că Serbia se confruntă cu trei probleme: lipsa de expertiză şi experţi în utilizarea energiei nucleare, lipsa de finanţare şi mentalitatea actuală a oamenilor. El a adăugat că Serbia este interesată să construiască cel puţin patru reactoare modulare mici (SMR) dar a adăugat că ar avea nevoie de sprijin financiar din partea principalelor state UE.

În Slovenia, o centrală nucleară funcţionează la Krško, în apropiere de graniţa cu Croaţia, încă din 1983. Centrala generează aproximativ 40% din electricitatea ţării, dintre care jumătate aparţine Croaţiei, care este coproprietarul centralei. În luna noiembrie, cetăţenii sloveni ar urma să participe la un referendum consultativ privind construirea unei noi centrale nucleare, tot la Krško.

În Suedia funcţionează în prezent şase reactoare nucleare, la Forsmark, Oskarshamn şi Ringhals, toate construite în anii 1980. Alte şase reactoare mai vechi au fost închise între 1999 şi 2020. Printre ele a fost şi centrala nucleară de la Barsebäck, în sudul ţării, care timp de mulţi ani a fost criticată de ţara vecină Danemarca.

În Suedia, energia nucleară a fost un important subiect în disputele politice din ultimii ani. În loc să renunţe la energia nucleară, aşa cum s-a decis la un referendum consultativ din 1979, actualul Guvern de dreapta se pregăteşte de construirea de noi reactoare, atât mari cât şi mici. După mulţi ani de critici, energia nucleară devine din ce în ce mai populară în rândul populaţiei şi partidelor politice.

Regenerabilele rămân cruciale în dezbaterea privind energia

În pofida unei atitudini mai împăciuitoare a UE, dezbaterea energie nucleară versus energii regenerabile alimentează în continuare un impas între Paris şi Bruxelles. Franţa nu a reuşit să atingă ţintele privind regenerabilele impuse de UE în 2020 dar cu toate acestea refuză să facă modificări, susţinând că amprenta sa de carbon este suficient de redusă graţie energiei nucleare.

Poziţia Franţei este criticată de mulţi activişti de mediu şi de state UE precum Spania, Austria, Germania şi Luxemburg, care împreună au format o alianţă denumită „Prietenii regenerabilelor” în interiorul blocului comunitar.

„Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a extinde energiile regnerabile. Relansarea dezbaterilor cu privire la energie nucleară în momentul actual nu va face decât să blocheze progresele. Aşa ne punem în pericol poziţia de lider în ceea ce priveşte Pactul Verde”, a spus eurodeputatul din grupul Verzilor, Michael Bloss.

Citeşte şi

Cancelarul german Olaf Scholz a respins solicitările referitoare la o revenire la energia nucleară în Germania, arătând spre costurile mari şi perioadele mari de construcţie. Electricitatea care provine din centralele nucleare costă de trei ori mai mult decât cea de la centralele eoliene, parcurile fotovoltaice sau alte surse de producţie, a spus Scholz.

Chiar dacă nu are centrale nucleare, Portugalia are o legislaţie extinsă cu privire la subiecte nucleare, în special în domeniu radiologiei. Sunt multe organisme în diferite ministere cu responsabilităţi în acest domeniu, de exemplu cele care controlează utilizarea de către centrala nucleară de la Almaraz (Spania) a apelor din râul Tagus, care curge prin ambele ţări, pentru răcirea reactoarelor.

Investiţiile sunt concentrate pe sursele regenerabile, care au furnizat 61% din electricitatea consumată de Portugalia în 2023, faţă de 49% în 2022, atingând un nou record după perioade cu precipitaţii abundente, vânt puternic şi zile însorite, a anunţat operatorul de reţea REN.

În afara UE, Macedonia de Nord, de exemplu, nu are nici ea centrale nucleare dar s-a angajat pentru închiderea termocentralelor pe cărbune în 2027. Macedonia de Nord a elaborat o primă lege şi a încheiat acorduri de investiţii strategice în sectorul energetic, pentru a facilita şi accelera investiţiile în centrale regenerabile. Primele proiecte vizează parcuri fotovoltaice la Pehčevo şi Stipion, o facilitate de cogenerare la Skopje şi o centrală fotovoltaică cu motoare pe gaz.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, BTA, CTK, EFE, Lusa, MIA, STA, Tanjug şi TT participante în proiectul enr.