Centura Verde, pajiştile urbane şi amenajarea malurilor Dâmboviţei – soluţii pentru atenuarea efectelor caniculei în Capitală

Ioana Cătuneanu, doctor în horticultură şi consilier al primarului Capitalei pe probleme de mediu, subliniază că, în perioadele caniculare, oraşul devine „insulă de căldură urbană”.

„Şi clădirile, şi asfaltul, şi bordurile de beton înmagazinează căldura şi o emit seara, motiv pentru care, practic, la nivelul oraşului nu se produce o răcire suficientă înainte să revină soarele pe cer. Una dintre măsurile foarte importante care a fost adusă în discuţie ar fi realizarea unor perdele de protecţie – păduri de jur-împrejurul Bucureştiului. Este una dintre măsurile foarte importante care necesită să fie adoptate, pe termen mediu şi lung, de toate marile oraşe”, a spus ea, pentru AGERPRES.

O măsură utilă poate fi implementarea sistemelor de irigare prin picurare, astfel încât în perioadele de secetă, când nivelul pânzei freatice scade foarte mult, să fie utilizate cât mai eficient rezervele de apă, dar şi curentul electric. Un alt exemplu de bune practici îl reprezintă pajiştile verzi, de tipul celei amenajate în proximitatea Parcului Natural Văcăreşti.

Ioana Cătuneanu a adăugat că una dintre „marile probleme” la nivelul Capitalei, dar şi în alte oraşe din ţară, constă în faptul că tăierile în coronamentul arborilor nu se realizează corect din punct de vedere horticol. Totodată, este greşită percepţia conform căreia arborii ar trebui toaletaţi anual; astfel de tăieri sunt necesare doar în cazul pomilor fructiferi. Toaletările „greşite” şi „agresive” afectează rezistenţa arborilor, care ajung să se rupă în timpul furtunilor, însă „un arbore bine format este o protecţie, nu un pericol”, a subliniat ea.

„Niciodată un horticultor nu o să facă tăieri de elongaţie, în care ai un trunchi lung de 7-10 metri şi cu trei rămurele în vârf. Niciodată un horticultor nu o să taie şarpantele, care sunt ramuri de schelet ale arborilor. În momentul de faţă, administraţiile ţin cont de ceea ce solicită petenţii – unii sunt nemulţumiţi că arborii le fac umbră în casă, alţii că le cad frunzele în curte – nişte chestiuni pur estetice sau legate de confort, fără să se ţină cont de necesităţile arborilor care, pentru a rezista la condiţii de caniculă, trebuie să treacă de 20-30 de ani, astfel încât să se intervină doar cu cantităţi reduse de apă, dacă e necesar, atunci când e secetă”, a spus ea.

O altă măsură, adoptată şi în alte oraşe, o reprezintă unirea alveolelor şi prelungirea spaţiilor verzi dintre ele, formând astfel adevărate benzi care pot să includă pajişti verzi, arbuşti şi sisteme de irigare prin picurare. În acelaşi timp, este importantă plantarea unor arbori şi arbuşti toleranţi la secetă, precum şi la diverse boli şi dăunători.

Grădinile comunitare pot reprezenta la rândul lor o soluţie. În cazul acestora este utilă însă şi consultarea specialiştilor, pentru întreţinerea în condiţii optime a vegetaţiei.

Potrivit Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, în contextul uneia dintre cele mai lungi perioade de caniculă din istoria măsurătorilor, Bucureştiul devine „un gigant cu picioare, piept şi spinare din beton”, beton care absoarbe căldura şi o menţine mult timp, „dogorind ca un cuptor zi şi noapte”.

Reprezentanţii asociaţiei pledează pentru maluri verzi ale Dâmboviţei, pentru mai multe spaţii cu verdeaţă conectate, accesibile şi bine întreţinute. Soluţiile lor vizează nu doar reglarea temperaturilor, ci şi filtrarea şi conservarea apei de ploaie. Astfel, alveolele arborilor de pe trotuare ar putea fi refăcute pentru a prelua apa de ploaie şi reduce nevoia de irigaţii costisitoare.

„Orice palmă de pământ de pe malul Dâmboviţei poate deveni o grădină cu flori şi plante perene. Şi sunt multe zone de acest fel. Cam 20 de hectare puse laolaltă, după măsurătorile noastre. Ca să vă faceţi o idee, asta înseamnă circa 30 de terenuri de fotbal. Da, aţi auzit bine! Ele pot fi îngrijite de grupurile de iniţiativă, organizaţiile şi instituţiile din proximitate, precum: Nod Makerspace, Biblioteca Naţională a României, Facultatea de Biologie – Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti, Grădina Botanică ‘D. Brandza’, Universitatea din Bucureşti. Şi, desigur, de fiecare dintre noi, iubitorii de natură urbană”, precizează sursa citată.

Cristian Neagoe, reprezentant al asociaţiei, invocă datele de pe site-ul showyourstripes.info/ al Universităţii din Reading (Marea Britanie), unde poate fi observat modul în care a evoluat temperatura medie de-a lungul anilor, în oraşele lumii. Potrivit statisticilor, după anul 2000 s-au înregistrat doar creşteri faţă de temperaturile medii din perioada 1961-2010. Valoarea cea mai semnificativă a fost înregistrată în anul 2023, când s-a constatat o creştere de aproximativ 3 grade Celsius.

„Oamenii de ştiinţă ne spun de mai bine de un secol – şi în ultima vreme ne spun mult mai intens prin IPCC, panelul oamenilor de ştiinţă de la ONU – că dacă vom trece de 1,5 grade în plus faţă de temperatura medie dinainte de revoluţia industrială, clima se va da peste cap foarte grav, lucru cu care ne întâlnim chiar zilele astea, când avem caniculă de aproape 40 de grade. Asta înseamnă că avem parte de disconfort termic mult mai mare, iar foarte multe specii de plante şi animale vor avea mari dificultăţi să se adapteze, pentru că schimbarea aceasta se întâmplă într-un timp foarte scurt. Sigur că Pământul şi Soarele au ciclurile lor, doar că lucrurile acestea se întâmplă de-a lungul mileniilor, dacă nu al milioanelor de ani. Noi în 150 de ani, într-un timp atât de scurt, am modificat clima atât de puternic, încât corpurile noastre nu se pot adapta. Aceasta este problema majoră”, a avertizat el.

Potrivit acestuia, în Bucureşti există un cumul de factori care generează creşterea temperaturilor, iar cel mai important este reducerea spaţiilor verzi. Astfel, în 1990 erau 23 mp de spaţiu/locuitor, dar în prezent această valoare s-a redus la 7 mp/locuitor. Diminuarea a avut loc în contextul dezvoltărilor imobiliare, al retrocedărilor din parcuri sau grădini, al „betonării spaţiilor verzi şi al toaletărilor abuzive”, care au dus la uscarea arborilor.

„Felul în care administrăm zonele verzi-albastre face ca Bucureştiul să se încălzească mult mai mult. Zonele verzi-albastre, precum cursurile râurilor, parcurile, grădinile, pădurile – toate acestea reduc temperatura medie într-un oraş cu până la 12 grade. Dacă le-am avea, acum, poate nu ar mai fi 40, ci 30 de grade în Bucureşti. E foarte important, pentru că ele, practic, reflectă lumina soarelui şi au şi un efect de microclimat, deoarece plantele transpiră, iar transpirând creează răcoare”, a explicat el.

Cristian Neagoe a menţionat că marile oraşe ale Europei au zeci de arii naturale protejate. În Bucureşti, o astfel de zonă este Parcul Natural Văcăreşti, dar asociaţia susţine instituirea altor cinci zone similare: Pădurea Băneasa, vărsarea Dâmboviţei în Lacul Morii şi trei zone din salba lacurilor de pe Colentina – Petricani, Valea Saulei şi Dobroeşti.

„În Paris, în Amsterdam, în Copenhaga şi în foarte multe alte oraşe din Europa, parcări imense au fost transformate în păduri urbane. Champs-Elysées a fost transformat în pietonală”, a menţionat el.

Oraşul trebuie gândit „ca fiind parte din natură”, în contextul în care nu oricine are posibilitatea să îşi petreacă sfârşitul săptămânii sau concediile în afara oraşului, adaugă Cristian Neagoe. Astfel, prezenţa unui parc sau a unui spaţiu verde în proximitatea locuinţei devine foarte importantă.

„Bucureştiul se află într-adevăr într-o zonă foarte vulnerabilă. Suntem în câmpie, la mică distanţă de zone care acum deja ajung să se deşertifice. Avem efect de deşertificare în tot sudul şi estul ţării. România este, conform datelor UE, cea mai vulnerabilă ţară din Uniunea Europeană în privinţa schimbărilor climatice şi deşertificării. Bucureştiul, aflându-se chiar în mijlocul acestei zone care devine un focar de căldură, se va încălzi mult mai repede. Şi vedem asta: la Budapesta sunt cu 10 grade mai puţin. Avem temperaturi apropiate de cele din Egipt, Madrid sau din zone tradiţional mai calde”, a precizat el.